Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Matei 1:12 - Biblia în versuri 2014

12 Iehonia avu un fiu – Acolo – pe Salatiel; Veni apoi Zorobabel,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

12 După exilul în Babilon, lui Iehonia i s-a născut Șealtiel, lui Șealtiel i s-a născut Zerub-Babel,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 După exil: Iehonia – tatăl lui Salatiel; Salatiel – tatăl lui Zorobabel;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 După deportarea în Babilón, Iehonía i-a dat naștere lui Salatiél; Salatiél i-a dat naștere lui Zorobabél;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

12 După strămutarea în Babilon, din Iehonia s-a născut Salatiel, din Salatiel s-a născut Zorobabel,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Matei 1:12
20 Iomraidhean Croise  

Apoi, i-a dus în țara lui, Ca robi, pe cei ce i-a aflat Că la Ierusalim au stat. Vitejii, toți, au fost luați Și în robie aruncați, Iar căpeteniile toate Și ele roabe-au fost luate. I-a înrobit și pe teslari Și-asemenea și pe fierari. Cei care, robi, au fost luați, La zece mii sunt numărați. Din al lui Iuda neam, scăpară Cei mai săraci oameni din țară. Aceștia n-au fost strămutați, Ci ei în țară-au fost lăsați.


Treizeci și șapte, s-au vădit Anii, de când a fost robit Cel care fost-a împărat, În Iuda, Ioiachin, chemat. Anu-ncepuse să apună: Venise-a doisprezecea lună. Și douăzeci și șapte zile Zburară, din ale ei file. Ziua aceea începea, Iar luna se apropia De încheiere, când cel care Era, în Babilon, mai mare, De Ioiachin, și-a amintit. Ăst împărat era numit Drept Evil-Merodac, și-avea Un an, de când împărățea. Atunci, la temniță, s-a dus, La Ioiachin, și l-a adus La el acasă, la palat.


Aceia care se-ntrupează În urmă, din Iaconia, Au fost: Asir – care avea Și el un fiu, pe Șealtiel –


Atuncea Iosua – cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are – Cu frații, cu Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Fiind și el, de-asemenea, Cu frații pe care-i avea, Grabnic, la lucru au pornit Și un altar I-au construit Lui Dumnezeu, voind astfel, Arderi de tot, să dea, pe el, Pentru cinstirea Domnului, După cum cere Legea Lui Care, prin Moise, e venită Și trebuie a fi-mplinită.


De-ndat’, atunci, Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Și Iosua – acela care, Pe Ioțadac, părinte-l are – Către Ierusalim plecară, Unde – din nou – se apucară Să-nalțe Casa Domnului. Cu ei, erau prorocii Lui, Care mereu i-au însoțit Și ajutor le-au dăruit.


Iată dar, ceata de preoți, Precum și pe Leviții toți, Cari s-au întors în Israel, Pe vremea lui Zorobabel Și Iosua, când – din robie – Ei au scăpat, precum se știe. Zorobabel este cel care, Pe Șaltiel, părinte-l are. Primul, Seraia a venit, Fiind de Ezra însoțit Și-asemenea de Ieremia,


Domnul a zis: „Pe viața Mea, Chiar de ar fi Ieconia – Fiul lui Ioiachim, aflat În Iuda, ca și împărat – În a Mea dreaptă, un inel Ca să pecetluiesc cu el, Chiar și atunci l-aș lepăda.


Cel cari Ieconia-i numit Este un vas disprețuit? Este un vas ce-i sfărâmat? Este un lucru ne-nsemnat, Fără de preț? De ce-s luați El și ai lui, și-s aruncați Pe un pământ necunoscut, În care ei nu s-au născut?


Vorbitu-ți-a în acest fel: „Pe omu-acesta, negreșit, Să-l scrieți ca fiind lipsit De fii și fiice, un om care, Parte de bine-n viață n-are, Căci el, urmași, nu o să vadă, Ca pe-al lui David jilț să șeadă! Nici un urmaș nu o să-i fie Pe al său scaun de domnie, Ca să ajungă domnitor Peste al lui Iuda popor.”


Și n-au fost ridicate dar, De către Nebucadențar, Spre-a le muta la al său tron Care se află-n Babilon – Când a luat, după cum știm, Drept robi, de la Ierusalim, Pe cel ce-n Iuda stăpânea Și se chema Ieconia, Precum și pe aceia cari, În Iuda, se vădeau mai mari. Ieconia este cel care, Pe Ioiachim, părinte-l are.


În vremea-n care împlinea Dariu, doi ani, de când domnea, În ziua-ntâi din luna care A șasea e la numărare, Veni Cuvântul Domnului Pân’ la Hagai, prorocul Lui. Cuvântul Cel venit de sus A trebuit, de Hagai, spus, Celui chemat Zorobabel, Cari îi e fiu lui Șaltiel Și-apoi lui Iosua, cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și care-atuncea – negreșit – Drept mare preot s-a vădit. Zorobabel e dregător Al neamului Iudeilor. Iată dar, ceea ce a spus Cuvântul Cel venit de sus:


Au ascultat Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Și Iosua – acela care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și-n vremea ‘ceea se vădea Că rang de preot mare-avea – Atenți, Cuvântul Domnului, Spus de Hagai, prorocul Lui. Plină de-atenție a stat Alături lor de-a ascultat Și acea-ntreagă rămășiță Din a poporului lor viță. Toți ascultară ce a zis Hagai, căci Domnul l-a trimis, Iar oamenii când l-au văzut, De Domnu-ndată s-au temut.


În urmă, Domnul a trezit Duhul care l-a-nsuflețit Pe cel ce fost-a dregător Peste-al Iudeilor popor – Și se chema Zorobabel Fiindu-i fiu lui Șaltiel – Și pe-al lui Iosua, cel care Pe Ioțadac, părinte-l are Și-n vremea ‘ceea se vădea Că rang de preot mare-avea. De-asemeni, Domnul a trezit Și duhul care-a-nsuflețit Acea întreagă rămășiță Din a poporului lor viță. Așa că toți lucru-au pornit Și-au început de-au construit Casa Domnului oștilor, Cari este Dumnezeul lor,


„Du-te pân’ la Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel Și este pus drept dregător Peste-al Iudeilor popor – Și-apoi la Iosua cel care Pe Ioțadac, părinte-l are, Cari mare preot se vădește. Du-te la ei și le vorbește:


Atuncea tu, Zorobabel – Cari fiu îi ești lui Șaltiel Și rob al Meu – vei fi luat, Pentru că te voi fi păstrat Ca pe-o pecete, căci ales Ai fost, de Mine. Te-am cules Eu, cari sunt Domn al tuturor” – A zis Domnul oștirilor.


Iar după ei, Iehonia Și frații lui – pe vremea-n care Fusese acea strămutare În Babilon; mult mai târziu


Cari pe Abiud l-a zămislit; Prin el, în lume, a venit Și Eliachim. El, pe Azor, Îl avusese drept fecior.


De la Avram s-au perindat, Până la David – numărat – Exact patrusprezece neamuri; Și încă paisprezece ramuri Sunt, de la David, la mutarea În Babilon. Iată urmarea: Tot paișpe neamuri au trecut Până Hristos a apărut.


Ajungem dar – din an, în an – La Resa și Zorobabel Ce-i fiu al lui Salatiel,


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan