Luca 9:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Cei doisprezece-ntr-un târziu, I-au spus: „Acest loc e pustiu Și iată că s-a înserat. Norodul trebuie lăsat, Să plece. Lasă-l, nu-l mai ține! Să meargă-n satele vecine, Pâine, să-și ia; căci nimeni n-are, Nici o fărâmă, de mâncare.”

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹² Când ziua era pe sfârșite, cei doisprezece s-au apropiat și I-au zis: ‒ Lasă mulțimea să se ducă prin satele și cătunele dimprejur, ca să găsească găzduire și provizii, fiindcă aici suntem într-un loc pustiu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Pentru că se însera, cei doisprezece (discipoli) s-au apropiat și I-au zis: „Oferă oamenilor posibilitatea să se ducă în satele și în zonele (locuite) din apropiere să își găsească mâncare și gazdă; pentru că aici suntem într-o zonă nelocuită!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Începuse să se lase înserarea; atunci, apropiindu-se cei doisprezece, i-au spus: „Dă drumul mulțimii pentru ca, mergând prin satele și ținuturile dimprejur, să-și găsească adăpost și de mâncare, pentru că aici suntem într-un loc pustiu!”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹² Ziua era pe sfârşite, iar cei doisprezece au venit să-I spună: „Lasă mulţimea să meargă prin satele şi cătunele din jur să se adăpostească şi să-şi găsească de mâncare, fiindcă aici suntem în loc pustiu.”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Fiindcă ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat și I-au zis: „Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele și cătunele de primprejur să găzduiască și să-și caute de ale mâncării, pentru că aici suntem într-un loc pustiu.”

Luca 9:12 Iomraidhean Croise

Езекиел 34:25

Iată dar, ceea ce voi face: Închei un legământ de pace, Cu oile. Din a lor țară, Voi scoate fiarele afară. Parte de liniște, apoi, Avea-vor ale mele oi, Căci în pustie, vor putea, Netulburate, ca să stea Și-n mijlocul pădurilor, Nestingherite dormi-vor.

Osea 13:5

Pe tine, Eu te-am cunoscut Când în pustie ai șezut. Erai într-un pământ uscat.

Matei 14:13

Când a aflat că a murit Ioan, Iisus, trist, S-a suit Într-o corabie, pornind Către pustiu, singur fiind. Noroadele au auzit Că a plecat și au ieșit De prin cetăți și, pe uscat, În mare grabă, L-au urmat.

Matei 15:23

Iisus tăcea îngândurat. Atuncea, s-au apropiat Discipolii, încetișor, Și L-au rugat, stăruitor: „Privește Doamne, înapoi, Căci iată, strigă după noi!”

Matei 15:32

Pe ucenici chemând, le-a spus: „Mi-e milă de această gloată! S-au împlinit trei zile, iată, De când aici stau, lângă Mine, Și n-au mâncat nimic. Nu-i bine, Flămânzi, să-i las, de-a se-nturna, Acasă, căci vor leșina, Pe drum, de foame.” La aceste

Luca 9:11

Norodu-a mers, pe urma Lui; De-mpărăția Domnului, El a vorbit, tămăduind Pe-oricine fost-a suferind.

Luca 9:13

Iisus le-a zis, atunci: „Nu stați! Ci, de mâncare, să le dați, Chiar voi!” Ei ziseră: „Glumești? Avem cinci pâini doar, și doi pești. Dar dacă vrei, noi ne vom duce, Să cumpărăm, și vom aduce Merinde, pentru toți, să știi.”

Ioan 6:1

Iisus plecă, după aceea; Trecând marea, din Galileea, Ajunse-n alta – în cea care E, a Tiberiadei, mare.

Filipeni 1:19

Lucrul acesta – bine știu – Se va întoarce, mai târziu, Spre mântuirea mea apoi, Prin rugile pe care voi Le înălțați, neîncetat, Și-apoi prin ajutorul dat, De Duhul lui Hristos Iisus.