Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Luca 19:41 - Biblia în versuri 2014

41 Lângă cetate, S-a oprit Iisus și-apoi, a-nvăluit, Cuprinsul ei, într-o privire, Plângând, pentru acea zidire.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

41 Când S-a apropiat de oraș și l-a văzut, Isus a plâns pentru el,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

41 Când s-a apropiat, văzând cetatea, [Isus] a plâns pentru ea,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

41 Când s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Luca 19:41
14 Iomraidhean Croise  

În acest timp, Iisus plângea.


Tu știi, prea bine, cât de mult Voit-am eu să Te ascult. M-am dovedit ascultător Și am primit să fiu păstor. N-am vrut să vină, peste fire, Zilele de nenorocire. Doamne, Tu știi că – negreșit – Lucrul acest nu l-am dorit. Cuvintele spuse de mine Știute sunt de către Tine.


La cei necredincioși, mereu, Cu mare scârbă privesc eu, Căci nu păzesc al Tău Cuvânt Care de-apururi este sfânt.


Ai mei ochi plâng, pentru că iată Că Legea Ta este călcată.


Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.


O, dacă era capul meu Cu apă plin, plângeam mereu. Ochii de mi-ar fi fost izvor De lacrimi pentru-al meu popor Și pentru morții cei pe care Fiica poporului îi are, Eu aș fi plâns, nemângâiat, Noapte și zi, neîncetat!


Când pe cei răi eu îi zăresc Că Legea Ta o părăsesc, Inima mea este cuprinsă De o mânie mare-aprinsă.


Cum, Efraim, să te predau? Israele, cum să te dau? Cum să îți fac ce e știut Precum că Admei i-am făcut? Cum aș putea să fac cu voi, Ca și cu Țeboimu-apoi? Inima, tare, Mi se zbate, Iar în lăuntru-Mi sunt mișcate Toate, de mila ce-o simțesc Când către tine Eu privesc.


Apoi, prorocul l-a privit Pe Hazael, lung, și-a-nceput Să plângă-n sinea sa, tăcut.


De-aceea zic: „Nu vă uitați La mine, ci să mă lăsați Să plâng amar. Nu stăruiți Mângâietori ai mei să fiți, Pentru necazul cel pe care Sărmanul meu popor îl are!


Domnul – atunci – Se va sălta Și iată că se va purta Așa după cum bine știm Că a făcut la Perațim. Se va stârni mânia Lui, Ca-n valea Gabaonului, Căci Își va împlini, pe dată – Atunci – lucrarea Lui ciudată Și lucrul nemaiauzit, Pe care El l-a pregătit.


El zise: „De-ai fi cunoscut! O, azi măcar, de-ai fi știut Acele lucruri, ce-ar putea, Pace și liniște, să-ți dea! Acum însă, ele-s ascunse De ochii tăi. Sunt nepătrunse!


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan