Luca 13:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Acolo-n sinagoga ‘ceea, Iisus dădu peste femeia, Ce de optzeci de ani avea, Un duh, care o stăpânea; Era un duh de neputință, Care ținea, biata ființă, Îngârbovită; dar Iisus,

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹¹ Și iată că acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință. Ea era încovoiată și nu se putea îndrepta pe deplin.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Acolo era o femeie care de optsprezece ani era posedată de un spirit de invaliditate. Ea era cocoșată, fiindu-i imposibil să stea în poziție verticală.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Și iată, era [acolo] o femeie infirmă de optsprezece ani: era adusă de spate și nu putea deloc să se îndrepte.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹¹ Şi iată că era o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinţă, era gârbovă şi nu se putea îndrepta deloc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Și acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gârbovă și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele.

Luca 13:11 Iomraidhean Croise

Iov 2:7

Când de la Domnul a ieșit Satana, grabnic, a plecat, Pe bietul Iov l-a căutat Și întâlnindu-l l-a lovit C-o bubă ce l-a năpădit De sus, din vârful capului, Până-n talpa piciorului.

Psalmi 145:14

Cei care cad sunt sprijiniți De Domnul și sunt întăriți, Iar cei ce sunt încovoiați, De către El sunt îndreptați.

Psalmi 146:8

La orbi – vedere – El le-a dat, Iar pe cei strâmbi i-a îndreptat. Oamenii cei neprihăniți, De către Domnul, sunt iubiți.

Psalmi 38:6

Sunt gârbov și m-am istovit, Căci toată ziua am umblat Doar de-ntristare apăsat.

Psalmi 42:5

De ce ești trist, suflet al meu, Și gemete doar, scoți mereu? În Dumnezeu, să te gândești Mereu ca să nădăjduiești, Pentru că iarăși îmi va da Puterea de a-L lăuda. El pentru mine-i Domnul meu, Căci El îmi este Dumnezeu. El este a mea mântuire.

Psalmi 6:2

Ai milă, căci mă ofilesc Și-mi tremură oasele-n mine. Mă vindecă Tată ceresc, Căci aștept milă de la Tine.

Matei 4:23

Iisus, pe-atuncea, străbătea, Cu-ai Săi, toată Galileea. Cu-nțelepciune S-a purtat Și-n sinagogi a învățat, Norodul. Propovăduia, Mulțimii, Evanghelia Împărăției, vindecând Pe toți bolnavii, până când

Marcu 9:21

Iisus i-a zis tatălui lui: „De câtă vreme-așa îi vine?” „De când era micuț, îl ține Această boală” – el a spus.

Luca 13:12

Văzând-o, o chemă și-a spus: „Femeie! Iată, dezlegată, De neputință, ești!” Îndată,

Luca 13:16

Biata femeie ce să zică? Ea nu e, a lui Avram, fiică? Optzeci de ani, a fost legată, De către diavol. Dezlegată, Ea nu trebuie să mai fie? Al ei Sabat să nu mai vie?”

Luca 21:28

Când, ce v-am făcut cunoscut, Vedea-veți că a început A se-mplini, vă ridicați, Sus, capetele! Vă uitați Spre cer, căci, în curând, cu Mine, A voatră izbăvire vine!”

Luca 8:2

Pe lângă ucenicii Săi, Îl însoțeau, pe-ale Lui căi, Și câteva femei, la care, Iisus le-aduse vindecare: Maria cari era numită Și Magdalina – curățită, De șapte draci, a fost sărmana;

Luca 8:27

Au coborât pe plaja ‘ceea Și-ndată, i-a întâmpinat Un om, de mulți draci, posedat. El nu purta îmbrăcăminte, Iar casă, își avea-n morminte.

Luca 8:43

Să-L vadă. Între ei, mergea Și o femeie. Ea avea O scurgere de sânge, care Nu își găsise vindecare, De doișpe ani. Și-a cheltuit Averea – doctori, a plătit – Dar nimenea nu a putut S-o vindece, cum ar fi vrut.

Fapte 3:2

La Templu, un olog, găsiră, La poarta care se numea, „Frumoasă”. Acel om cerșea, Căci zilnic, el era adus, Acolo, pentru a fi pus Să ceară, celor ce veneau, Milă, în Templu, când intrau.

Fapte 4:22

Ologul – acel om cu care, Minunea cea de vindecare S-a petrecut – în vârstă fuse: De patru zeci de ani, trecuse.