Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 8:29 - Biblia în versuri 2014

29 Apoi, când totul s-a sfârșit, Pe cel care a-mpărățit În Ai, Iosua l-a luat Și pe un lemn, l-a spânzurat. Acolo, trupul i-a zăcut, Până când seară s-a făcut – Căci soarele a asfințit Când Iosua a poruncit Ca, de pe lemn, să fie dat Trupul și-n urmă, aruncat În fața porții așezate Chiar la intrarea în cetate; Peste-al său trup, pietre-au luat Și-ntr-un morman le-au așezat Cari, până astăzi – negreșit – Mai poate-a fi încă, zărit.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

29 Pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac, lăsându-l acolo până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare cadavrul din copac și să fie aruncat la intrarea porții cetății. Apoi, au ridicat peste el o movilă mare de pietre, care a rămas acolo până în ziua aceasta.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac și l-a lăsat acolo până seara. Dar la apusul soarelui, Iosua a poruncit israelienilor să îi coboare corpul din copac și să fie aruncat în locul unde fusese poarta orașului. Apoi au făcut peste el o mare movilă de pietre care se poate vedea și astăzi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Pe regele din Ái l-a spânzurat de un copac până spre seară. La apusul soarelui, Iósue a poruncit să coboare cadavrul său de pe copac și să-l arunce lângă poarta cetății. Și au ridicat peste el un morman mare de pietre [care a rămas] până în ziua de azi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 A spânzurat de un lemn pe împăratul din Ai și l-a lăsat pe lemn până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se coboare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porții cetății și au ridicat pe el o mare grămadă de pietre, care este până în ziua de azi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Și a spânzurat pe împăratul din Ai de un lemn până la vremea serii, și la apusul soarelui Iosua a poruncit să se coboare trupul lui de pe lemn și l‐au aruncat la intrarea porții cetății, și deasupra lui au ridicat o mare grămadă de pietre până în ziua de astăzi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 8:29
14 Iomraidhean Croise  

Din crengile stejarului, Pe Absalom, l-au coborât Și într-o groapă l-au zvârlit, Chiar în pădure. Au luat, Pietre apoi, și-au ridicat, Asupră-i, o movilă mare. Israeliții – fiecare – Cuprinși de spaimă, au fugit Și-n corturi s-au adăpostit.


Din ordinu-mpăratului, Haman în grabă-a fost luat Și dus apoi și spânzurat Chiar pe a lui spânzurătoare. După această întâmplare, Ahașveroș s-a domolit, Căci furia și-a potolit.


Domnul, asupra celor cari Se dovedesc a fi mai mari, Varsă dispreț și prin pustie, Îi poartă-apoi în pribegie.


Domnul, din dreapta Ta, zdrobește Pe împărați când izbucnește Mânia Lui nimicitoare.


Acestea fost-au întâmplate, În ziua Pregătirii, toate, Urmând, apoi, un nou Sabat. Iudeii, toți, s-au agitat Ca nu cumva, în timpul lui, Pe cruci, pe coama dealului, Trupuri să zacă, atârnate. Atunci, gloatele adunate, Au mers, degrabă, la Pilat Și, să zdrobească, l-au rugat, Fluierele picioarelor, Tuturor răstigniților, Să-i dea, apoi, jos, de pe cruce, La groapă, să îi poată duce.


Atunci, un înger a venit – Trimis de Domnul – și-a lovit, Față de toți, pe împărat, Pentru că slavă nu a dat Lui Dumnezeu. El a căzut, Iar viermi-ndată l-au umplut, Și-n felu-acesta, a murit.


Domnul, în mâna lor, a dat Cetatea, iar oamenii ei, Prin ascuțișul sabiei Au fost trecuți. N-a fost cruțat Nici chiar al Libnei împărat. N-a avut nimenea scăpare, Ci a pierit orice suflare. Toate ființele aflate, Pe vremea ‘ceea, în cetate, Lovite-au fost și au pierit Cu mic cu mare, negreșit. Cu cel ce fost-a împărat Atunci, la Libna, s-a-ntâmplat Asemeni celui ce ședea La Ierihon și-mpărățea.


Atunci, Horam care ședea Peste Ghezer și-mpărățea, La al Lachisului popor, A vrut să-i vină-n ajutor. Cu oaste mare a venit, Dar Iosua l-a biruit, Iar dintre cei ce l-au urmat Nimeni, cu viață, n-a scăpat.


Iată acum, o înșirare A împăraților pe care Israeliții i-au bătut, Peste Iordan când au trecut: E unul care s-a aflat La Ierihon încoronat. Un altu-a fost lângă Betel – La Ai împărățit-a el.


Pietre au pus apoi, pe el, Și un morman mare-au făcut, Cari și azi poate fi văzut. Astfel, mânia Domnului, S-a tras de pe poporul Lui, Iar locul, nume, a primit, „Acor”, cari este tălmăcit Prin numele de „Tulburare”, Dat după astă întâmplare.


Doar împăratul – înadins – A trebuit, viu, a fi prins Și dus la Iosua. Apoi,


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan