Iosua 8:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Cetatea – până-n temelie – Arsă a trebuit să fie, Încât doar pietrele din ea Se mai pot, azi, a se vedea, Căci ele doar s-au mai păstrat Și-ntr-un morman s-au înălțat.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

²⁸ Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea, pentru totdeauna, o movilă de moloz, o pustietate; ea a rămas așa până în ziua aceasta.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Apoi Iosua a ars total orașul Ai și a făcut din el pentru totdeauna acea movilă de moloz care se poate vedea acolo de atunci încoace.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Iósue a ars [cetatea] Ái și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, care se vede până în ziua de azi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁸ Și Iosua a ars Aiul și l‐a prefăcut grămadă în veci, o dărâmătură până în ziua de astăzi.

Iosua 8:28 Iomraidhean Croise

2 Regi 19:25

Dar spune-mi, nu ai auzit Că Eu – de mult – am pregătit Aceste lucruri? Nu știi oare, Că am gătit a lor pierzare, Din vremuri vechi? Dar negreșit, Acum doar am îngăduit Ca ele a fi împlinite. Toate cetățile-ntărite, În dărmături, le voi preface Așa precum Mie îmi place.

Isaia 17:1

Aceasta e o prorocie, Pentru un timp ce va să vie Peste Damasc, căci se arată Că împotrivă-i e-ndreptată. „Iată, curând, Damascul – care Acum, e o cetate mare, Cu mândre case înălțate – N-o să mai fie o cetate. În vremea care o să vină, Se va preface în ruină, Căci totul fi-va dărâmat.

Isaia 25:2

Căci Babilonul, am văzut Că-n dărmături l-ai prefăcut. Morman de pietre a rămas Din el, în acest ultim ceas, Căci cetățuia întărită E o ruină părăsită. Iată, cetatea minunată – Cetatea cari a fost odată, Cetate a străinilor – E, spre mirarea tuturor, Din temelie, nimicită Și nu va fi, din nou, zidită.

Ieremia 49:2

Tocmai de-aceea, Domnul spune: „Vin zile când o să răsune, În contra Rabei – cea pe care, Poporul lui Amon o are – Puternic strigăt de război. Raba ajunge-va apoi, Morman de pietre dărâmate Și vor fi arse-ale ei sate. Atuncea o să reușească Israelul să-i izgonească Pe cei care l-au alungat, Căci Domnu-i Cel ce-a cuvântat.”

Ieremia 50:26

„Din toate părțile veniți Și-n Babilon vă repeziți! Deschideți ale lui grânare, Mormane mari, să faceți, care Vor fi ca snopii, iar apoi Le nimiciți, pe toate, voi! Să nimiciți dar, totul, până, Nimic din el, n-o să rămână!

Ieremia 9:11

În vremea care o să vie, Ierusalimul va să fie Doar un morman de pietre-n care Șacalul locuință-și are. Cetățile-n Iuda zidite Vor fi cu toate, pustiite, Căci nimeni n-o să mai cuteze, În ele, ca să se așeze.

Miheia 3:12

În timpul ce va fi urmat – Din astă pricină – arat Va fi Sionul, cum se ară Ogoarele în primăvară. Ierusalimul – să se știe – Morman de pietre o să fie. Muntele Templului, astfel, Doar o-nălțime va fi el, Iar pe întregul său cuprins Pădurea se va fi întins.”

Deuteronom 13:16

Întreaga pradă, să o iei Și-n urmă, în mijlocul ei – Adică în piața care Se află-n acea așezare – Să o aduci și-n acel loc, Ai să o arzi pe toată-n foc. În fața Domnului – cu ea – Ai să mai arzi de-asemenea, Toată cetatea ceea, până Când un morman o să rămână, De dărmături și niciodată, Nu va mai fi ea, ridicată.

Deuteronom 13:17

Nimic din ce e blestemat Și trebuie a fi dărmat Ca astfel să se nimicească, De mâini să nu ți se lipească, Pentru ca Dumnezeu să fie Întors, de la a Sa mânie Și să se-ndure-apoi, de tine, Să-ți dea iertări, să-ți meargă bine, Să te-nmulțească ne-ncetat, Așa precum El a jurat Părinților, când le-a vorbit,

Iosua 4:9

Iosua a făcut la fel: Douăsprezece pietre, el Strâns-a-n Iordan, unde au stat Preoții care au purtat Chivotul legământului, Al Domnului pământului. Și astăzi se mai află ele, Ascunse-n apele acele.

Iosua 8:29

Apoi, când totul s-a sfârșit, Pe cel care a-mpărățit În Ai, Iosua l-a luat Și pe un lemn, l-a spânzurat. Acolo, trupul i-a zăcut, Până când seară s-a făcut – Căci soarele a asfințit Când Iosua a poruncit Ca, de pe lemn, să fie dat Trupul și-n urmă, aruncat În fața porții așezate Chiar la intrarea în cetate; Peste-al său trup, pietre-au luat Și-ntr-un morman le-au așezat Cari, până astăzi – negreșit – Mai poate-a fi încă, zărit.