Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 7:5 - Biblia în versuri 2014

5 Treizeci și șase de bărbați Au fost uciși când au fugit. Oastea din Ai i-a urmărit Și-n văi la Șebarim, i-a-mpins. O teamă mare a cuprins Poporu-atunci și fiecare, În pieptu-i, a simțit că are O inimă înspăimântată, Moale, cum apa se arată.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

5 Aceștia le-au lovit treizeci și șase de oameni și i-au urmărit din fața porții până la carierele de piatră, omorându-i în vale. Inima poporului s-a înmuiat și s-a făcut ca apa.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Aceștia le-au doborât israelienilor treizeci și șase de oameni; și i-au urmărit din fața porții până la carierele de piatră, învingându-i în vale. Inima poporului (israelian) s-a înmuiat și s-a făcut ca apa!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Oamenii din Ái au lovit cam treizeci și șase de oameni dintre ei; i-au urmărit de la poartă până la Șèbarím și i-au lovit în vale. Inima poporului s-a înmuiat și a devenit ca apa.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Oamenii din Ai le-au omorât aproape treizeci și șase de oameni; i-au urmărit de la poartă până la Șebarim și i-au bătut la vale. Poporul a rămas încremenit și cu inima moale ca apa.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și oamenii din Ai au ucis din ei ca la treizeci și șase de oameni; și i‐au urmărit dinaintea porții până la Șebarim și i‐au bătut la pogorâș; și inima poporului s‐a topit și s‐a făcut ca apa.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 7:5
10 Iomraidhean Croise  

Mă scurg ca apele, mă-mpart Și oasele mi se despart, Iar inima-mi de ceară pare, Scăzând precum o lumânare. O simt dar, înlăuntrul meu, Cum se topește tot mereu.


Ca apa ce s-a scurs, să fie: Să-i risipești pentru vecie! Săgețile, de ei zvârlite, Să fie doar săgeți tocite!


De-aceea, mâinile slăbesc, Iar inimile se topesc.


De te vor întreba: „Ce este?”, Tu spune-le: „Vine o veste…” Atuncea când va veni ea, Să știți că, parte, vor avea, De spaimă, inimile toate. Din suflete, nu vă veți scoate Mâhnirea ce vă va cuprinde. Mâinile vor începe-a prinde Să tremure și să slăbească. Genunchii au să se topească Asemeni apei, negreșit. „Iată că vine! A sosit!” – Zice Acel care mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


Celor care vor fi scăpat Cu viață, din al vost’ popor – În țările dușmanilor, În care au să locuiască – În inimi, fac să le-ncolțească O spaimă și o frică mare. Speriați vor fi de-o frunză care Foșnește-n palele de vânt. Fugi-vor – chiar dacă nu sânt, Atunci, de nimeni, urmăriți – Ca și de sabie goniți.


Iată că este jefuită, Stoarsă de tot și pustiită! Mâhnită-n inimă era; Genunchi-i prind a tremura, Coapsele sufăr îndoit, Iar fețele-au îngălbenit.


Dar Amoriții, țineți minte Că, înarmați, v-au stat, ‘nainte. Ca niște-albine, au venit Și din Seir v-au urmărit, Până la Horma și-ați văzut Că peste tot, ei v-au bătut.


De când, acestea, le-am aflat, Inima noastră s-a tăiat. S-a dus toată nădejdea noastră – S-a spulberat, în fața voastră – Căci știm că Domnul vost’, mereu, E-adevăratul Dumnezeu În ceruri sus și pe pământ. Alții, asemeni Lui, nu sânt.


„Eu știu că Domnul e Cel care V-a dat această țară mare. Pe toți, acum, ne-a apucat Groaza de voi și ne-ncetat, Toți oamenii din țara noastră, Vor tremura, în fața voastră.


Când cei care împărățeau Peste-Amoriții, cari se-aflau Peste Iordan, spre asfințit – Și tot poporul Canaanit De lângă mare – au aflat Precum că Domnul a secat Atunci, apa Iordanului Pentru ca tot poporul Lui, Să poată trece liniștit, Tăiați, în inimi, s-au simțit Și îngroziți au fost astfel, De oamenii lui Israel.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan