Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 6:5 - Biblia în versuri 2014

5 Trâmbița lor, să chiuiți, Să scoateți toți strigăte mari, Căci zidurile cele tari, Atunci, au să se prăbușească. Poporul tot să năvălească Și fiecare-n fața lui, Peste ruina zidului, Să se repeadă, înainte. Așa să faci și ia aminte, La tot ceea ce Eu îți spun!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

5 Când se va suna din trâmbița din corn de berbec, când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată strigăte puternice. Atunci zidul cetății va cădea, iar poporul va ataca, fiecare om drept înainte!“.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Când se va suna din goarne și veți auzi sunetul lor, tot poporul să strige cu mare intensitate. Atunci zidul orașului va cădea la pământ; și poporul va putea să atace zona pe care o va avea înainte!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Când vor suna din cornul de berbec și când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată strigăte puternice: va cădea zidul cetății și poporul să intre fiecare în dreptul său”.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Când vor suna lung din cornul de berbec și când veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci, zidul cetății se va prăbuși și poporul să se suie fiecare drept înainte.”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și va fi așa: când vor sufla lung cu cornul de berbece și veți auzi sunetul trâmbiței, tot poporul să strige cu strigăt mare și zidul cetății va cădea pe locul său, și poporul se va sui fiecare drept înainte.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 6:5
17 Iomraidhean Croise  

Puternic, trâmbițe-au sunat, Iar Moise-n acel timp, vorbea Cu Domnul, care-i răspundea Cu glas puternic, ascultat De tot poporul adunat.


El surpă tot ce-ai înălțat Și la pământ este culcat Zidul pe care l-ai făcut, Căci în țărână-i prefăcut!”


Pe vârfurile munților, Pe crestele dealurilor, Curgeri de ape vor țâșni Și râurile vor porni A curge-apoi – în timpu-acel – În ziua marelui măcel, Când turnurile vor cădea.


Din toate părțile apoi, Scoateți un strigăt de război! Ale lui brațe sunt întinse, Iar temeliile-i, cuprinse De-un tremur greu, s-au dărâmat. Ale lui ziduri s-au surpat. Căci răzbunarea Domnului S-a prăvălit asupra lui. Vă răzbunați! Faceți la fel După cum a făcut și el!


Tot prin credință, a căzut Și zidul pe cari l-a avut Cetatea Ierihonului, Pe când poporul Domnului, O săptămână încheiată, L-a ocolit. De-asemeni, iată,


A șaptea oară, le-a vorbit Iosua astfel: „Ascultați! Acum puteți ca să strigați Pentru că astăzi, Domnul vrea, În mâini, cetatea, să vi-o dea!


Întreg poporul a strigat, Iar preoții au trâmbițat. Zidul, atunci, s-a prăbușit, Iar oamenii s-au năpustit, Drept înainte, în cetate, Prin zidurile dărâmate.


Șapte preoți, în fața lui – Adică a chivotului – Cu șapte trâmbițe, vor trece, Cari sunt din coarne de berbece. A șaptea zi – să nu uitați – De șapte ori să-nconjurați Cetatea. Preoții acei Să sune-atunci, în jurul ei, Din trâmbițe. Când auziți


Și Iosua, fiul lui Nun, Pe preoți, grabnic, i-a chemat În fața lui și-a cuvântat: „Luați chivotul Domnului Și puneți, înaintea lui, Să meargă șapte preoți care Vor purta trâmbiți fiecare. Cu șapte trâmbițe, vor trece, Cari sunt din coarne de berbece.”


Pândari-atunci s-au aruncat Peste cetatea Ghibea. Ei, Prin ascuțișul sabiei, Trecură toată-a ei suflare, Fără s-arate vreo cruțare.


David, în zori, când s-a sculat, Mai întâi, turma, și-a lăsat În grija unui paznic pus De el, la oi, și-apoi s-a dus Să împlinească, negreșit, Poruncile ce le-a primit. În tabără, el a intrat Și pe-ai săi frați i-a căutat. Strigând, în linii de război, Oastea s-a înșirat apoi.


Israeliții, însoțiți De cei care erau veniți Din Iuda, grabnic, au pornit Pe urma lor și-au chiuit De bucurie, ne-ncetat. Pân’ la Ecron i-au alergat Pe Filisteni și i-au bătut. Răniți de moarte, au căzut – Mulți dintre ei – pe drumul care, Spre Șaraim, se pierde-n zare, De unde, către Gat, cotea Și-apoi Ecronu-l atingea.


Chivotul legământului A fost luat și-apoi adus În tabără, unde l-au pus În mijlocul poporului. Poporul, la vederea lui – De bucurie – a strigat, Încât pământul s-a mișcat.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan