Iosua 6:19 - Biblia în versuri 201419 Aur, argint, fier și aramă, Luate sunt – de bună seamă – Spre-a fi-nchinate Domnului, Și intră-n visteria Lui.” Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească19 Tot argintul și aurul, precum și toate obiectele din bronz și din fier sunt închinate Domnului și vor intra în vistieria Domnului“. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201819 Tot argintul, tot aurul, toate obiectele din bronz și din fier, sunt închinate lui Iahve. Totul va intra în tezaurul Lui.” Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202019 Tot argintul și aurul, toate lucrurile din bronz și din fier să fie consacrate Domnului și să intre în vistieria Domnului!”. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu19 Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier să fie închinate Domnului și să intre în vistieria Domnului.” Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 193119 Și tot argintul și aurul și vasele de aramă și de fier să fie sfinte pentru Domnul, să intre în vistieria Domnului. Faic an caibideil |
În felu-acesta, negreșit Că Solomon și-a isprăvit Lucrarea, după planul lui, Ridicând Casa Domnului. Apoi, el a adus în ea, Argintul care îl avea Și aurul ce-l dobândise Și-uneltele ce le primise Chiar de la David, tatăl lui. Astfel, în casa Domnului, Duse au fost aceste toate Și-n visterie, așezate.
Apoi, cel care a domnit În Babilon, a jefuit Averea Casei Domnului Și-a casei împăratului. A zdrobit vasele pe care Templul lui Dumnezeu le are. Vasele-acelea sfărâmate, Din aur doar, erau lucrate, De către Solomon, cel care Fusese-n Israel, mai mare. Acestea s-au înfăptuit, Așa precum a glăsuit, Atunci, cuvântul Domnului.
Ebed-Melec și-a adunat Oamenii care i s-au dat Și-apoi, cu slujitorii lui, Spre casa împăratului Pornit-a, ca o vijelie. Chiar dedesubt, sub visterie, Era un loc anume-aflat, Din care-a mers și a luat Zdrențe și straie vechi – purtate – Precum și petice aflate În acel loc. El le-a legat Cu frânghii și-apoi le-a lăsat În groapa-n care, azvârlit, Era prorocul. La sfârșit,
Israel a păcătuit Prin ceea ce a săvârșit, Căci legământul ce l-am dat, Nepăsător, el l-a călcat. Deși poporu-ntreg știa Că nu-i e-ngăduit să ia Din lucrurile rânduite A fi de flăcări nimicite, Totuși, el nu s-a sinchisit, Ci a furat și a mințit, Dosind, prin lucrurile lui, Cele-ale Ierihonului, De care avusese știre Că date sunt, spre nimicire.