Iosua 24:20 - Biblia în versuri 201420 Atunci când o să-L părăsiți – Pe-alți dumnezei să îi slujiți – El se va-ntoarce către voi Și vă va face rău apoi. Dacă, de El, nu vă veți ține – Chiar dacă-ntâi va făcut bine – Puteți încredințați să fiți, Că veți ajunge nimiciți.” Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească20 Căci, dacă Îl veți părăsi pe Domnul și veți sluji dumnezeilor străini, El Se va întoarce împotriva voastră, vă va face rău și vă va nimici, după ce v-a făcut bine. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201820 Dacă (după un timp) Îl veți abandona pe Iahve și veți sluji (dumne)zeilor străini, El se va întoarce Împotriva voastră și vă va face rău, distrugându-vă – după ce vă făcuse bine!” Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202020 Dacă îl veți părăsi pe Domnul și veți sluji dumnezeilor străini, el se va întoarce, vă va face rău și vă va nimici, după ce v-a făcut bine”. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu20 Când veți părăsi pe Domnul și veți sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce și vă va face rău și vă va nimici, după ce v-a făcut bine.” Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 193120 Dacă veți părăsi pe Domnul și veți sluji unor dumnezei străini, atunci se va întoarce și vă va face rău și vă va nimici după ce v‐a făcut bine. Faic an caibideil |
Iar ție, Solomon, doresc, Un sfat să îți mai dăruiesc: Învață să-L cunoști, mereu, Pe-al tatălui tău Dumnezeu. Din inimă să Îi slujești, Poruncile-I să le păzești Cu suflet binevoitor, Mereu, în fața tuturor. Căci Domnu-i Cel cari cercetează În inimi, și care scrutează În ceea ce ne-nchipuim Și-n tot ceea ce ne gândim. Dacă tu Îl vei căuta, Aproape, El – mereu – va sta. O să se lase – să știi bine – Astfel, a fi găsit de tine. Dar dacă o să-L părăsești, Atuncea poți să te gândești Că lepădat vei fi, mereu, De către-al nostru Dumnezeu.
Atunci, Azaria s-a dus La Asa și astfel i-a spus: „Ascultă Asa! Iar apoi, Iudei, să ascultați și voi! S-asculte și cei care vin Din ramura lui Beniamin! Dacă sunteți cu Dumnezeu, Și El va fi cu voi, mereu! Dacă aveți să-L căutați, Atuncea o să Îl aflați! Dar dacă o să-L părăsiți, Și El vă va lăsa, să știți!
Dar dacă cel neprihănit Se va abate, la sfârșit, De la a lui neprihănire Și-apoi, mânat de o rea fire, Va face urâciuni, știute Că de cel rău doar sunt făcute, Ar putea el să reușească, În acest fel, să mai trăiască? Nu! Iar neprihănirea-i toată, Avută-ntâi, va fi uitată, Pentru că omul s-a dedat La făr’delegi și la păcat. De-aceea-n rele – bunăoară – Omul acela o să moară.
Domnul, ceea ce au făcut, Și-a întors fața, de la ei, Lăsându-i pe oameni-acei, Oștii cerești, să se închine, Cum scris e prin proroci, știți bine: „În patruzeci de ani, voi, Mie, Mi-ați adus jertfe, în pustie? Mi-ați adus vite junghiate? Când ai făcut aceste toate, Tu, casă a lui Israel? Lucrat-ai tu, în acest fel?