Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 23:1 - Biblia în versuri 2014

1 Trecuse multă vreme-n zbor, De când, peste al Său popor, Domnul, odihnă, a lăsat. Cu pace l-a înconjurat, Scăpându-l de vrăjmașii care, În jur, erau în număr mare. Înaintat, pe-al vieții drum, Ajunse Iosua de-acum. Timpul, în zbor, nu-l ocolise Și astfel, el îmbătrânise.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

1 Trecuse o lungă perioadă de când Domnul dăduse odihnă lui Israel din partea tuturor dușmanilor care-l înconjurau, iar Iosua era bătrân și înaintat în vârstă.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Trecuse mult timp de când Iahve oferise odihnă lui Israel; și astfel, el nu mai era deranjat de niciunul dintre dușmanii care îl înconjurau. Iosua avansase în vârstă și era deja bătrân.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Erau multe zile de când Domnul îi dăduse liniște lui Israél de toți dușmanii săi de jur împrejur, iar Iósue devenise bătrân.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 De multă vreme Domnul dăduse odihnă lui Israel, izbăvindu-l de toți vrăjmașii care-l înconjurau. Iosua era bătrân, înaintat în vârstă.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și a fost așa: la multe zile după ce Domnul a dat odihnă lui Israel de toți vrăjmașii săi de jur împrejur și Iosua era bătrân, înaintat în zile,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 23:1
15 Iomraidhean Croise  

Sătul de zile, fericit Că toate le-a făcut cu rost, S-a stins din viață și a fost, La neamul său, adăugat.


David era bătrân de-acum, Înaintat pe-al vieții drum. O haină groasă-l învelea, Dar el tot nu se încălzea.


David spusese: „Dumnezeu A dat odihnă, tot mereu, Poporului Său, Israel; Iar la Ierusalim, astfel, E locul Lui, cari – pe vecie – Drept locuință o să-I fie.


Aceștia sunt fiii pe care Neamul lui Israel îi are Drept căpitani ai caselor Avute de părinții lor Și-ai cetelor ce-au fost făcute Din mii de oameni și din sute. De-asemeni, ei îl mai slujeau Pe împărat și privegheau Activitatea cetelor: Plecarea și venirea lor, Așa precum era în plan, Lună de lună, an de an. La douăzeci și patru mii Fusese numărul de fii, Din Israel, cari se vădeau Cum că o ceată-alcătuiau.


Când Abia a adormit, A fost și el adăugit Părinților ce i-a avut. Al său mormânt a fost făcut Chiar în cetatea cea pe care, David, al său părinte-o are. Fiul său, Asa, a venit, În urmă-i și a-mpărățit. Țara a dobândit odihnă, Căci zece ani avut-a tihnă.


Toți stâlpi-aflați în țara lui, Pentru cinstirea soarelui, Fost-au tăiați și-ndepărtate Și înălțimile-au fost, toate. Astfel doar a putut să vie Pacea, peste împărăție.


În timpu-n care Iosafat, În Iuda, a împărățit, De liniște s-a-nvrednicit, Căci la hotare, Dumnezeu, Pace-i dăduse, tot mereu.


Războaiale, El le-a oprit, Iar liniștea s-a-nstăpânit Până la margini de pământ. Arcuri și suliți – câte sânt – Le-a sfărâmat și-a ars apoi, Și carele pentru război.


„Ca fiara care, bunăoară, Către vâlcele se pogoară, Așa și Duhul Domnului La tihnă-a dus poporul Lui. În acest fel, Tu – negreșit – Poporul Ți-ai povățuit Și-un Nume-atuncea ai putut, De slavă, să Îți fi făcut!”


„Iată că astăzi” – a zis el – „Am strâns o sută douăzeci De ani, în astă lume. Deci, N-am să mai pot merge de-acum, Ca să vă mai conduc pe drum Și-n frunte să vă fiu, mereu, Căci mi-a spus Domnul Dumnezeu: „Peste Iordan, tu nu vei trece”.


Deci Iosua, mâna, a pus Pe toată țara, cum a spus Domnul, prin Moise. Apoi el, Copiilor lui Israel, A dăruit-o-n stăpânire, Ca să le fie moștenire, Iar fiecare a primit Partea ce i s-a cuvenit Ca stare și ca seminție. Domnu-a făcut apoi, să vie Un timp de tihnă, negreșit, În care țara a găsit Odihna binecuvântată Cari doar prin pace este dată.


Când Iosua a-mbătrânit, Domnul, în ăst fel, i-a vorbit: „Mult ai umblat pe-al vieții drum Și-n vârstă ai ajuns de-acum, Iar țara ce-a rămas și care Vreau s-o supuneți este mare.


Domnul, apoi, le-a dat odihnă În țară, și au stat în tihnă, Făcând așa precum promise Când cu ai lor părinți vorbise. Nici un vrăjmaș n-a cutezat, Atuncea, să-i fi înfruntat, Căci Dumnezeu i-a sprijinit Și pe vrăjmași i-a nimicit.


Acum – când Domnu-a dat odihnă Fraților voștri, și au tihnă – A venit vremea ca și voi Să vă întoarceți înapoi, La corturile voastre-acum. Deci pregătiți-vă de drum Și-apoi, plecați nestingheriți, În țara ce o stăpâniți Peste Iordan, precum ați vrut Când, de la Moise, ați cerut Ca să vi-o dea drept moștenire Și s-o luați în stăpânire.


Iată-l pe-al vostru împărat, Pe care vi l-am așezat În frunte, drept conducător, Peste-al lui Israel popor! De-acum, eu am îmbătrânit – Vedeți dar bine – și-am albit. Nu pot ca să mai merg cu voi. Să nu vă necăjiți apoi, Căci vor rămâne fiii mei Și au să vă-nsoțească ei. Din tinerețe, ne-ncetat, În fruntea voastră am umblat.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan