Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 22:6 - Biblia în versuri 2014

6 Apoi i-a binecuvântat Și ca să plece i-a lăsat. Ei au pornit, cu mare zor, Atunci, spre corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

6 Apoi Iosua i-a binecuvântat și i-a trimis în drumul lor. Astfel, ei s-au întors la corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Apoi Iosua i-a binecuvântat și i-a trimis înapoi; iar ei au plecat spre corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Iósue i-a binecuvântat și i-a lăsat [să plece], iar ei au plecat la corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Și Iosua i-a binecuvântat și le-a dat drumul; și ei au plecat la corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și Iosua i‐a binecuvântat și le‐a dat drumul și ei s‐au dus la corturile lor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 22:6
18 Iomraidhean Croise  

Și lui Avram, astfel i-a spus: „Să fie binecuvântat Avram, de Domnul, ne-ncetat, De Prea Înaltul Dumnezeu, De Cel care e viu mereu, De Ziditorul cerului Precum și al pământului!


Din nou, l-a binecuvântat, Pe Faraon, și a plecat Iacov apoi, din fața lui.


Iosif – de Iacov însoțit – S-a dus, cum i s-a poruncit, La Faraon. Când, la palat – Iacov – l-a binecuvântat,


Apoi, a binecuvântat Întreg poporul adunat, În Numele Domnului lor, Al Domnului oștirilor.


La toți, în urmă, a-mpărțit Câte o pâine. Negreșit, A dat și o bucată mare, De carne, pentru fiecare. O turtă de stafide iar, El le-a mai dat la toți, în dar. Întreg poporul – mulțumit – Spre casă, a plecat, grăbit.


Când totul fost-a încheiat, David, spre casă, a plecat, Voind – ‘nainte să se-așeze – Ca să și-o binecuvinteze. Mical, în față, i-a ieșit, Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Cu câtă cinste, s-a purtat Al lui Israel împărat Astăzi, când s-a descoperit Și dezbrăcat a dănțuit, În fața slujitoarelor Cari sunt ale supușilor Pe care împăratu-i are. Uimită sunt, de-a ta purtare, Căci numai omul de nimic Face așa! Ce pot să zic?”


Dar împăratu-a-ngăduit – A opta zi când a venit – Poporului, ca napoi – La corturi – să se-ntoarcă-apoi. Cu toți l-au binecuvântat Atuncea, pe-al lor împărat, Și mulțumiți căci au văzut Tot binele ce l-a făcut Domnul, lui David, tatăl lui – Și-asemenea, poporului Lui Israel – în grabă mare, Acasă mers-a fiecare.


O parte a poporului – Din Efraim sau din Manase, Din ale lui Zabulon case Și-asemenea din Isahar – Nu se sfințise. Așadar, Oameni-aceștia n-au mâncat Jertfa de Paști, cum a lăsat Moise înscris în Legea lui, După porunca Domnului. Dar Ezechia s-a rugat Lui Dumnezeu și-a cuvântat: „Domnul e bun, plin de-ndurare Și-l va ierta pe fiecare,


Moise, la toate, s-a uitat. Cu-atenție le-a cercetat Și-apoi, în urmă, a văzut Cum că întocmai s-a făcut Totul, așa cum a dorit, Precum Domnul a poruncit. Când a sfârșit de cercetat, Moise i-a binecuvântat.


Apoi, i-a binecuvântat, Iar Simeon s-a îndreptat Către Maria și i-a spus: „Fiul pe care L-ai adus, Spre prăbușirea unora Și ridicarea altora, Are să fie-n Israel. Un semn, urmează, a fi El, Ce va stârni împotrivire.


Domnul Iisus i-a scos afară Și, spre Betania, plecară. Mâinile, Și le-a ridicat, Și-apoi, i-a binecuvântat.


Când și-a sfârșit Caleb – cel care Drept tată, pe Iefune-l are – Vorbirea, binecuvântat A fost de Iosua. I-a dat, În urmă, tot ce a dorit Și în Horeb a stăpânit.


Când Iosua a terminat De împlinit totul, le-a dat Drumul, să meargă fiecare La moștenirea ce o are.


Apoi le-a spus la fiecare, Ce drepturi, împăratul are. Cuvintele care le-a zis El, într-o carte-apoi le-a scris, Ca-ntotdeauna să se știe Ce drepturi are-o-mpărăție. Această carte s-a adus Și-n fața Domnului s-a pus. Poporu-apoi a fost lăsat Să plece – neîntârziat – Spre casă. Astfel, fiecare S-a-ntors la casa ce o are.


Trei mii de inși și-a pregătit – Pe care-i alesese el – Din oamenii lui Israel. Cu două mii, el a plecat La muntele Betel chemat Și la Micmaș, iar altă mie, Cu Ionatan a vrut să fie, La Ghibea. Ceilalți, din popor, Trimiși au fost, la cortul lor.


Preotul Eli – pe Elcana Și pe a lui soție, Ana – I-a binecuvântat și-a spus: „Să facă Domnul Cel de Sus, Ca prunci să ai cu-a ta soție, Și-nlocuit, astfel, să fie Fiul pe cari l-a-mprumutat Ea, Domnului, cum a jurat.” Ana, cu al ei soț, apoi, Au mers acasă, înapoi.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan