31 Fineas – cel care e fecior Al preotului Eleazar – Le-a zis, în urmă: „Vedem dar, Că Dumnezeu este cu noi. Căci știm acuma, că nici voi Nici un păcat n-ați săvârșit, În contra Lui. L-ați izbăvit De-a Sa mânie-n acest fel, Acum, pe-ntregul Israel.”
31 Preotul Fineas, fiul lui Elazar, le-a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad și fiilor lui Manase: „Știm astăzi că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă nu ați comis nelegiuirea aceasta împotriva Domnului și i-ați scăpat astfel pe fiii lui Israel din mâna Domnului!“.
31 Preotul Fineas – fiul lui Elazar – a vorbit urmașilor lui Ruben, urmașilor lui Gad și urmașilor lui Manase. El le-a zis: „Știm astăzi că Iahve este în mijlocul nostru, pentru că nu ați comis această faptă împotriva legii Lui; și i-ați salvat astfel pe israelieni de la o posibilă pedeapsă care ar fi venit din partea Sa!”
31 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, le-a spus fiilor lui Rubén, fiilor lui Gad și fiilor lui Manáse: „Astăzi am cunoscut că Domnul este în mijlocul nostru, pentru că nu ați săvârșit infidelitatea aceasta împotriva Domnului. Și i-ați salvat pe fiii lui Israél din mâna Domnului”.
31 Și Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad și fiilor lui Manase: „Cunoaștem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n-ați săvârșit păcatul acesta împotriva Domnului și ați izbăvit astfel pe copiii lui Israel din mâna Domnului.”
31 Și Fineas, fiul lui Eleazar preotul, a zis copiilor lui Ruben și copiilor lui Gad și copiilor lui Manase: Astăzi cunoaștem că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n‐ați făcut păcatul acesta împotriva Domnului: ați scăpat pe copiii lui Israel din mâna Domnului.
Atunci, Azaria s-a dus La Asa și astfel i-a spus: „Ascultă Asa! Iar apoi, Iudei, să ascultați și voi! S-asculte și cei care vin Din ramura lui Beniamin! Dacă sunteți cu Dumnezeu, Și El va fi cu voi, mereu! Dacă aveți să-L căutați, Atuncea o să Îl aflați! Dar dacă o să-L părăsiți, Și El vă va lăsa, să știți!
Carele Domnului, apoi, Se numără – să știți dar voi – Cu douăzecile de mii Și-asemenea cu mii de mii, Iar Dumnezeu Se dovedește Că-n al lor mijloc se găsește Când din Sinai, pe-aripi de vânt, Se-ndreaptă spre locașul sfânt.
Tu, ceea care te vădești Că în Sion te-adăpostești, Strigă – cu multă bucurie – Și plină fii, de veselie Căci mare e în tine – iată – Acela care Se arată Precum că e Sfântul pe care Poporul Israel Îl are.”
Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Când acel timp are să vie, Oameni din orice seminție, De orice neam și-orice popor – Indiferent de limba lor – De poala hainei au să-l ia Pe un Iudeu, căci au să vrea Să îi vorbească: „Vrem și noi Să fim alăturea de voi, Căci am aflat că Dumnezeu, În al vost’ mijloc e mereu!”
Tainele-n inimă dosite, Atunci vor fi descoperite, Și au să cadă la pământ, În fața Domnului Cel Sfânt, Mărturisind, mereu, apoi, Că Dumnezeu e printre voi.
Preotul Fineas și cei cari, În Israel, erau mai mari Peste o mie, pe Gadiți – De-asemenea pe Rubeniți Și pe cei care, după case, Erau din neamul lui Manase – Cu-atenție i-au ascultat Și mulțumiți s-au arătat Atuncea, de răspunsul lor.
Fineas atunci – acela care, Pe Eleazar, tată, îl are – Precum și toți aceia cari, În Israel, erau mai mari, I-au părăsit pe Rubeniți Și pe tot neamul de Gadiți. Din țara Galaadului, Apoi, în a Canaanului, A revenit, în urmă, el, Iar fiilor lui Israel, Le-a povestit tot ce-a văzut, Tot ceea ce s-a petrecut.
O să cunoașteți că, mereu, Domnul Cel Viu este cu noi Și că va izgoni apoi, Din fața voastră, pe Hetiți, Pe Canaaniți și pe Heviți, Tot neamul Fereziților, Precum și-al Ghirgasiților, Întreg poporul Amorit Și întreg neamul Iebusit.