Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 22:29 - Biblia în versuri 2014

29 Departe-i de a noastră fire, Gândul de-a face-o răzvrătire, Față de Domnul. Nu-ncercăm, De pe-a Lui cale să plecăm, Prin faptul că noi am făcut Altarul pe cari l-ați văzut. Nu pentru jertfe l-am zidit. Nu vrem a fi înlocuit – Prin el – altarul Domnului, Cari este la locașul Lui!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

29 Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de la Domnul, construindu-ne un altar pentru arderi-de-tot, daruri de mâncare sau jertfe, altul decât altarul Domnului, Dumnezeul nostru, care este înaintea Tabernaculului Său!“.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 În niciun caz nu ne-am gândit astăzi să ne revoltăm împotriva lui Iahve și să deviem de la ascultarea de El, construindu-ne un altar pentru arderi integrale, pentru daruri de mâncare sau pentru sacrificii – altul decât acela al Dumnezeului nostru numit Iahve, care este înaintea Cortului Său!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Departe de noi să ne răzvrătim împotriva Domnului și să părăsim astăzi urmarea Domnului prin zidirea unui altar pentru arderi de tot, pentru ofrande și pentru jertfe, diferit de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea sanctuarului său!”.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de la Domnul, zidind un altar pentru arderi-de-tot, pentru daruri de mâncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru, care este înaintea locașului Lui!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Departe de noi să ne răsculăm împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de pe urma Domnului prin zidirea unui altar pentru arderi de tot, pentru daruri de mâncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea locașului său.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 22:29
16 Iomraidhean Croise  

„Să mă ferească Dumnezeu! Așa ceva, n-am să fac eu!” – Iosif a spus – „Va fi robit Acel la care s-a găsit, Paharul meu. Ceilalți, plecați! La tatăl vostru, vă-nturnați!”


Ei au răspuns: „De ce vorbești Domnule, astfel?! Tu greșești! Cum oare de te-ai fi gândit Că robii tăi au săvârșit Această faptă?! Dumnezeu Să ne ferească, domnul meu, De-așa ceva! Dacă nu crezi, Poți cerceta și ai să vezi!


Nabot răspunse: „Nu cutez Ca via să o-nstrăinez. Ea este moștenirea lor, Adică a părinților Cari fost-au înaintea mea. Nu pot să mă ating de ea. Deci împărate, domnul meu, Să mă ferească Dumnezeu, De-a vinde via lor, cumva! Te rog, nu-mi cere-așa ceva.”


Tu poate că-mi vei spune-astfel: „Noi, în al nostru Dumnezeu, Ne-am pus încrederea, mereu.” Dar nu-nălțimile Lui, oare – Precum și ale Lui altare – Tu le-ai zdrobit – după cum știm – Aicea, la Ierusalim? N-ai poruncit tu – tuturor – Să nu se-nchine-n fața lor?


Nu este, oare, Ezechia, Cel cari, din toată-mpărăția, Altarele le-a-ndepărtat Și-orcie-nălțime a surpat? Nu erau ale Domnului? N-a poruncit poporului Din Iuda și Ierusalim – Așa după cum bine știm – Să aibă numai un altar, Unde să dea tămâie-n dar?


Nu, nicidecum! Dar cum, altfel, Lumea, va judeca-o El?


Nu, nicidecum, căci – negreșit – Dacă, acuma, am murit Față de ăst păcat, voim, Tot în păcate, să trăim?


„Deci, ce vom zice? Nu cumva, La Dumnezeu, aflase-va Vreo nedreptate? Nu, nicigând!


Un loc va fi – se înțelege – Pe care Domnu-l va alege. În locul ce o să-l găsească, Va face ca să locuiască Numele Său. Acolo, voi O să aduceți mai apoi, Tot ceea ce vă poruncesc: Arderi de tot cari se jertfesc, Sau zeciuiala Domnului, Ori primul rod al câmpului, Sau daruri care au menire Spre-a juruinței împlinire.


Dar de-am zidit acest altar, Arderi de tot s-aducem dar, Lui Dumnezeu, sau fiecare S-aducă daruri de mâncare, Ori jertfe pentru mulțumire, Având vreun gând de răzvrătire Prin care noi să încercăm, De Domnul, să ne-ndepărtăm, Atuncea – fără îndoială – El să ne ceară socoteală!


De-aceea-am zis: „Să ne zidim Altarul. N-o să-l folosim La jertfele de nici un fel.


Iată ce-am zis: „Dacă cumva, Are să zică cineva, Dintre ai voștri fii apoi, Către urmași – sau către noi – Cuvintele de mai ‘nainte, Ei spune-vor: „Luați aminte, La acest chip acuma dar, Care-i al Domnului altar. Părinții noștri l-au zidit, Nu ca să fie folosit La jertfe, ci au vrut să fie – El – între noi, o mărturie.”


Preotul Fineas și cei cari, În Israel, erau mai mari Peste o mie, pe Gadiți – De-asemenea pe Rubeniți Și pe cei care, după case, Erau din neamul lui Manase – Cu-atenție i-au ascultat Și mulțumiți s-au arătat Atuncea, de răspunsul lor.


Întreg poporul adunat Atunci, acolo, a strigat: „Află că nici nu ne gândim, Pe Domnul, să Îl părăsim! Departe-i acest gând, de noi! Nu vom sluji pe alți-apoi, Căci nu dorim alți dumnezei! Nu vrem să ne-nchinăm la ei!


O clipă nu mi-a dat prin gând, Să-mi fac păcate încetând Ca să mă rog lui Dumnezeu, Pentru popor. Astfel, mereu, Am să v-arăt calea cea bună – Calea cea dreaptă – și-mpreună Să o urmăm cu toți apoi.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan