Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 2:4 - Biblia în versuri 2014

4 Femeia, însă, nu a vrut Să se supună. I-a ascuns, Pe cei doi oameni, și-a răspuns: „E-adevărat că au venit Doi oameni, care-au poposit, La mine, însă, n-am știut Ce gânduri au și ce-au făcut.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

4 Femeia însă îi luase pe cei doi bărbați și-i ascunsese. Ea a răspuns: ‒ Este adevărat că acei bărbați au venit la mine, dar nu știam de unde sunt.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Dar femeia îi ascunsese pe cei doi bărbați. Ea a răspuns: „Este adevărat că acei bărbați au venit la mine; dar eu nu știam de unde sunt.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Femeia i-a luat pe cei doi bărbați și i-a ascuns. Ea a zis: „Este adevărat că niște bărbați au venit la mine, dar nu știam de unde sunt ei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Femeia a luat pe cei doi bărbați și i-a ascuns și a zis: „Este adevărat că bărbații aceștia au venit la mine, dar nu știam de unde sunt;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Și femeia a luat pe cei doi bărbați și i‐a ascuns și a zis: Da, bărbații au venit la mine, dar nu știam de unde erau.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 2:4
9 Iomraidhean Croise  

În urmă, Elisei s-a dus Pân’ la oșteni și le-a strigat: „Nu-i bună calea ce-ați urmat! ‘Geaba, cetatea-nconjurați, Căci nu-i ceea ce căutați. De-aceea zic: haideți! Veniți! Urmați-mă și-o să-l găsiți Pe omul vostru!” Atunci, ei Porniră după Elisei, Care în fruntea lor s-a pus Și la Samaria i-a dus.


Dar moașele, la un ison, I-au dat răspuns, lui Faraon: „Femeile Evreilor, Nu-s ale Egiptenilor. Sunt tari și pot să zămislească, Mai înainte să sosească Moașa. Așa este mereu.”


Același lucru s-a-ntâmplat, Cu curva care s-a chemat Rahav: n-a fost ea socotită, Prin fapta ei, neprihănită, Atuncea când i-a găzduit Pe soli și-apoi i-a izbăvit, Scoțându-i pe o altă cale, Din interiorul casei sale?


Aflând de cele întâmplate, Stăpânitorul a trimis Slugi, la Rahav, care i-au zis: „Scoate-i pe-acei bărbați, afară, Căci au venit la noi în țară, Să iscodească-al nost’ ținut!”


Acuma, nu mai sunt la mine, Pentru că noaptea – știți prea bine – Poarta se-nchide. La apus, Ei au plecat. Unde s-au dus, Nu pot să știu. Dar să porniți, Degrabă, ca să-i urmăriți, Căci negreșit o să-i aflați.”


De-aceea, vreau să aveți știre Că dată e, spre nimicire – Astă cetate – Domnului. De-asemenea, Îi veți da Lui, Tot ce-n cetate se găsește, Tot ce în ea, astăzi, trăiește! Doar pe Rahav, să o cruțați. În viață să îi mai lăsați – Luați aminte! – pe cei care, La ea, și-au căutat scăpare, Pentru că și ea a ascuns Iscoadele, care-au pătruns În Ierihon, și i-a scăpat De cei care i-au căutat.


Atunci, cu viață au scăpat Rahav și cei ce s-au aflat În casa ei. În acest fel, În mijlocul lui Israel, Ea a rămas de-a locuit. Cei cari, pe urmă-i, au venit, Și azi, în țară, sunt aflați, Căci ea-i făcuse-atunci scăpați Pe cei doi soli care sosiră Când Ierihonu-l iscodiră.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan