Iosua 2:14 - Biblia în versuri 201414 Acei bărbați i-au zis apoi: „Gata suntem ca, pentru voi, Chiar să murim, de ne scăpați Și de, pe față, nu ne dați. Când Dumnezeu, în mâna noastră, Are să lase țara voastră, Noi toți, atunci, ne-om purta bine, Căci vom avea, față de tine, Bunăvoință și-astfel ție, Îți arătăm credincioșie.” Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească14 Bărbații i-au răspuns: ‒ Suntem gata să ne dăm viața pentru voi, dacă nu ne vei trăda. Iar atunci când Domnul ne va da țara, îți vom arăta îndurare și credincioșie. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201814 Acei bărbați i-au răspuns: „Dacă nu ne vei trăda, suntem deciși să ne sacrificăm viața pentru voi! Iar atunci când Iahve ne va da țara, ne vom comporta cu tine cu bunătate și ne vom respecta promisiunea!” Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202014 Oamenii i-au zis: „Viața noastră pentru a voastră, până la moarte! Dacă nu veți descoperi această faptă a noastră, când Domnul ne va da țara aceasta, vom arăta față de voi bunăvoință și fidelitate”. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu14 Bărbații aceia i-au răspuns: „Suntem gata să murim pentru voi, dacă nu ne dați pe față; și când Domnul ne va da țara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoință și credincioșie.” Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 193114 Și bărbații i‐au zis: Viețile noastre vor muri în locul a lor voastre, dacă nu veți spune această treabă a noastră. Și va fi așa: când Domnul ne va da țara, vom arăta îndurareși adevăr către tine. Faic an caibideil |
Au fost de toți. Când a simțit Cum că sfârșitul i-a venit, Iacov, pe Iosif, l-a chemat: „De trecere am căpătat În fața ta, să-ți pui, aș vrea, Mâna, acum, sub coapsa mea. Cu bunătate, tu te poartă – Credincioșie îmi arată – Căci mult – pe lume – n-oi mai sta. Te rog, mult: nu mă-nmormânta Aici, în țara cea străină.
Când împăratul a venit, Prorocul, iute, a ieșit În calea lui și a strigat: „Pe când în luptă m-am aflat, Un om venit-a lângă mine, Aducând un alt om, cu sine. Apoi, când s-au apropiat, În acest fel a cuvântat: „Pe acest om, să îl păzești! Răspunzător, de el, tu ești, Cu viața. Ai grijă de el, Căci un talant de-argint, altfel, Ai să plătești!” Eu n-am văzut
De-aceea, vreau să aveți știre Că dată e, spre nimicire – Astă cetate – Domnului. De-asemenea, Îi veți da Lui, Tot ce-n cetate se găsește, Tot ce în ea, astăzi, trăiește! Doar pe Rahav, să o cruțați. În viață să îi mai lăsați – Luați aminte! – pe cei care, La ea, și-au căutat scăpare, Pentru că și ea a ascuns Iscoadele, care-au pătruns În Ierihon, și i-a scăpat De cei care i-au căutat.