Iosua 15:8 - Biblia în versuri 20148 În urmă, el trece prin vale – Prin Ben-Hinom – în a sa cale. La miazăzi, valea avea Acel ținut ce se numea Iebus, pe care azi îl știm Că e chemat Ierusalim. Urca pe vârful muntelui Care avea, în fața lui, Valea Hinomului aflată Către apus și așezată La capătul văii pe care Poporul Refaimit o are, Spre miazănoapte îndreptată. Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească8 Urca prin Valea Ben-Hinom, la marginea de sud a Iebusului (Ierusalimul), urca spre vârful muntelui care era în partea de vest a Văii Hinom, la marginea de nord a Văii Refaim. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 20188 „Urca” prin valea Ben-Hinom, la marginea de sud a Iebusului – care era Ierusalimul – și continua spre vârful muntelui care era în partea de vest a văii Hinom, la marginea de nord a văii Refaim. Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 20208 Hotarul urca spre Valea Ben-Hinnóm, spre partea de sud a iebuséilor, adică Ierusalím, urca spre vârful muntelui care este în fața Văii Hinnóm, spre vest, care este la capătul văii Refaím, spre nord. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu8 Suia de acolo prin valea Ben-Hinom, înspre miazăzi de Iebus, care este Ierusalimul, apoi se ridica până în vârful muntelui, care este în dreptul văii Hinom la apus și la capătul văii refaimiților la miazănoapte. Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 19318 Și hotarul se suia pe valea fiului lui Hinom către latura de miazăzi a Iebusitului, care e Ierusalimul; și hotarul se suia până la vărful muntelui, care este în fața văii lui Hinom spre apus, care este la capătul văii Refaimilor spre miazănoapte. Faic an caibideil |
Tofetul nu a fost cruțat, Căci al lui Iuda împărat A dat porunci ca, negreșit, Și el să fie pângărit. În valea fiilor pe care Poporul lui Hinom îi are, Tofetul se afla zidit. Astfel, el fost-a pângărit, Ca nimenea – din acel loc – Să nu-și mai treacă-apoi, prin foc, Copiii, cum obișnuiau, Când lui Moloh se închinau.
Până în valea cea pe care Al lui Hinom popor o are, Ahaz, cu slugile, s-a dus Unde tămâie a adus Și-a ars-o-n cinstea zeilor Cari sunt străini de-al său popor. El s-a purtat atât de rău, Încât chiar și pe fiul său, Prin foc, în urmă, l-a trecut Așa precum au mai făcut Popoarele ce-au fost aflate, În țară, și-apoi alungate, De către Dumnezeu, când El Țara a dat, lui Israel.