Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 14:15 - Biblia în versuri 2014

15 În timpurile din trecut, Hebronul fost-a cunoscut Drept Chiriat-Arba, căci el A fost numit după acel Care fusese cel mai mare Atunci, între-ale lui hotare, Din neamul Anachimilor. Iar cel mai tare din popor, Arba a fost. După război, Țara s-a odihnit apoi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

15 Înainte, Hebronul se numise Chiriat-Arba; Arba fusese un om cu seamă printre anachiți. După aceea, țara s-a odihnit de război.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Înainte, Hebronul se numise Chiriat-Arba. Acest Arba fusese un om important printre anachiți. Apoi țara s-a odihnit; pentru că nu a mai avut război.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Numele [cetății] Hebrón era mai înainte Chiriát-Árba: [Árba] era om mare printre anachími. Țara s-a odihnit de război.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Hebronul se chema mai înainte Chiriat-Arba – Arba fusese omul cel mai mare dintre anachimi. Și țara s-a odihnit de război.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Și numele Hebronului mai înainte era Chiriat‐Arba; Arba era cel mai mare om între anachimi. Și țara s‐a odihnit de război.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 14:15
16 Iomraidhean Croise  

Când o chemă la El, Cel Sfânt, La Chiriat-Arba ședea – Cari și Hebron se mai numea – În țara Canaanului. La căpătâiul soaței lui, Veni Avram să se jelească, Să plângă, să se necăjească.


Iacov ajunse la Isac. Acesta sta lângă copac – La Mamre, la al său stejar, La Chiriat-Arba-așadar – Loc ce Hebron a fost numit. Isac, în țară, a trăit Ca un străin, precum – la fel – Avram a viețuit și el, Deși a lor, ea se vădea


De-s sănătoși – când îi găsești – Tu să-i întrebi. Să-mi aduci vești Și despre oi.” Iosif, pe calea Care se-ndreaptă înspre valea Hebronului, a apucat.


Din Eleazar, a apărut Fineas, din care s-a născut În urmă, Abișua care,


Unii din fiii cei pe care Iuda, urmași, în lume-i are, La Chiriat-Arba ședeau Și primprejur. Mulți locuiau Și la Dibon, Iecabțeel Și-n satele din jur, la fel.


Deci Iosua, mâna, a pus Pe toată țara, cum a spus Domnul, prin Moise. Apoi el, Copiilor lui Israel, A dăruit-o-n stăpânire, Ca să le fie moștenire, Iar fiecare a primit Partea ce i s-a cuvenit Ca stare și ca seminție. Domnu-a făcut apoi, să vie Un timp de tihnă, negreșit, În care țara a găsit Odihna binecuvântată Cari doar prin pace este dată.


Astfel, Caleb – acela care, Drept tată, pe Iefune-l are, Pe cel ce fost-a Chenezit – Drept moștenire a primit Hebronul, iar în acest fel Și astăzi e stăpân pe el. Ținutu-acela i s-a dat Căci întru totul a urmat Calea pe care Dumnezeu I-a arătat-o, tot mereu.


Atunci, Caleb – acela care Ca tată, pe Iefune-l are – În stăpânire a primit O parte, ce s-a nimerit Ca așezată să îi fie, În a lui Iuda seminție, Așa precum a poruncit Domnul, atunci când a vorbit, Cu Iosua. A căpătat Pământul care s-a aflat La Chiriat-Arba – altfel, Hebron, mai este numit el. Arba e numele pe care Al lui Anac părinte-l are.


Hebronul – care s-a chemat Și Chiriat-Arba – aflat În muntele ce-l stăpânea Iuda atunci. De-asemenea, Pe lângă el au mai primit Și locul ce l-a-mprejmuit. Arba e numele pe care Al lui Anac părinte-l are.


Câmpia de lângă cetate, Precum și toate-ale ei sate, Le-a stăpânit Caleb – cel care, Drept tată, pe Iefune-l are.


Așa cum Moise a dorit, Caleb, Hebronul, l-a primit. Caleb, în urmă, i-a bătut Pe cei trei fii ce i-a avut Anac, acolo, după care I-a izgonit peste hotare.


Țara a căpătat odihnă Și patruzeci de ani de tihnă, Avut-au ai lui Israel Copii, până când Otniel, Însărcinarea, și-a-mplinit Și-apoi, din lume, a pierit.


În ziua ‘ceea, negreșit, Moabul tot a fost smerit, Sub mâinile lui Israel, Iar țara a primit, astfel, O bine meritată tihnă, Având, optzeci de ani, odihnă.


Așa să piară toți cei răi, O Doamne, toți vrăjmașii Tăi! Însă acei ce Te iubesc, Ca soarele se dovedesc, Când peste-naltul cerului Se-arată, în puterea lui.” Țara a căpătat odihnă, În patruzeci de ani de tihnă.


Madianiții s-au smerit Atunci, și n-au mai îndrăznit Să își ridice, în vreun fel, Capul, față de Israel. Țara a dobândit odihnă, Și patruzeci de ani în tihnă – Cât Ghedeon a viețuit – Pământul ei s-a liniștit.


Cei din Hebron primiră-apoi, Parte, din prada de război. Pe orișiunde a trecut David cu-ai săi, parte-a făcut, La toți, din pradă – negreșit – Fiind astfel, de toți, iubit.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan