Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 13:26 - Biblia în versuri 2014

26 Ținutu-n coasta lui avea Hesbonul și se întindea Pân’ la Ramat-Mițpe, în zare, Și ajungea, în depărtare Apoi, până la Betonim; Pornind de la Mahanaim, Către Debir se întindea – Cu care se și mărginea –

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

26 de la Heșbon până la Ramat-Mițpa și Betonim și de la Mahanaim până la granița cu Debirul,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

26 Apoi, teritoriul lor continua de la Heșbon până la Ramat-Mițpa și Betonim și de la Mahanaim până la zona limită a Debirului.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

26 de la Heșbón până la Rámat-Míțpa și Betoním, de la Mahanáim până la hotarul Debírul,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

26 de la Hesbon până la Ramat-Mițpe și Betonim, de la Mahanaim până la hotarul Debirului

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

26 și de la Hesbon până la Ramat‐Mițpe și Betonim și de la Mahanaim până la hotarul Debirului;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 13:26
14 Iomraidhean Croise  

Și „Mițpa”, ea s-a mai numit – „Veghere”– nseamnă tălmăcit, Fiindcă iată ce-a mai spus Laban, atunci: „Domnul, de sus, Ne va veghea necontenit Și când ne vom fi despărțit.


Când la Mahanaim sosise David, în fața lui venise Feciorul lui Nahaș. De fel, Din Raba lui Amon, e el. A mai venit Machir, cel care Pe Amiel, părinte-l are Și-n Lodebar a locuit. Și Barzilai a mai venit – Din Roghelim el se trăgea Și Galaadit se dovedea.


Tocmai în acel timp, Abner – Cel care, fiu, îi e, lui Ner, Și care fost-a cel mai mare Peste oștirea cea pe care Saul, cu sine, o avuse – Pân’ la Mahanaim se duse. Pe Iș-Boșet, cu el, l-a dus – Fiul lui Saul – și l-a pus


Cel cari era în Israel Cârmuitor, a zis astfel, Slugilor sale: „Știți voi oare, Cum că Ramotu-acela care În Galaad este aflat, E-al nostru? El a fost lăsat În mâna Sirienilor. Dar al lui Israel popor Va trebui să-l ia-napoi, Chiar dacă fi-va un război. De-aceea, zic: nu mai putem, În liniște, ca să ședem!”


Ahinadab – acela care, Pe Ido, drept părinte-l are – Fusese la Mahanaim,


Astfel, Gadiții au luat Iazerul și-au mai căpătat Cetățile-n Galaad aflate; Au mai primit și jumătate Din tot acel ținut pe care, Poporul lui Amon îl are. Spre câmpul Aroerului – Cari are Raba-n fața lui –


Și către Bet-Haram, în vale. El atingea Sucotu-n cale, Apoi Bet-Nimra și Țafon – O rămășiță-a lui Sihon Cel care, la Hesbon, domnise. Iordanu-n coastă-l mărginise Până la marea cea chemată „A Chineretului”, aflată Peste Iordan, spre răsărit.


Peste Iordan – la răsărit De Ierihon – s-au stabilit Tot trei cetăți apoi, pe care Le-au hotărât pentru scăpare: Întâi Bețerul – în pustie – În a lui Ruben seminție; Ramot apoi – în Galaad – În neamul fiilor lui Gad; Iar în Manase-a fost Golan, Cetate-aflată în Basan.


Ramotul l-au primit din Gad – Loc de scăpare-n Galaad. Urmează-apoi Mahanaim;


Atunci, fiii acei pe care Poporul lui Amon îi are, În Galaad s-au așezat. Israeliți-au adunat, La Mițpa, toată oastea lor.


Iefta, atunci, i-a însoțit Și-n Galaad a revenit. Poporul Galaadului L-a așezat în fruntea lui, Iar el, la Mițpa, a venit Și-acolo, iarăși, a rostit – Față de Domnul – tot ce-a spus, Din țara Tob, când l-au adus.


Cu Duhul Domnului, de-ndat’, Fusese Iefta îmbrăcat. Galaadu-ntreg l-a străbătut, Iar din Manase, a trecut, La Mițpe și s-a repezit Să bată neamul Amonit.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan