Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Iosua 1:14 - Biblia în versuri 2014

14 În țara care v-a fost dată De către Moise și-i aflată, Așa precum v-a fost în plan, În astă parte de Iordan, Soții și prunci să vă lăsați Și vitele. Să mă urmați Cu toți bărbații voștri-apoi. Vreau, înarmați, să treceți voi, În față la ai voștri frați, Pe care o să-i ajutați,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

14 Prin urmare, soțiile voastre, copiii voștri și vitele voastre să rămână în țara pe care v-a dat-o Moise în partea aceasta a Iordanului. Însă toți războinicii viteji să traverseze înarmați înaintea fraților voștri ca să-i ajute,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Deci soțiile voastre, copiii voștri și vitele voastre trebuie să rămână în țara pe care v-a dat-o Moise, pe această parte a Iordanului. Dar toți oamenii voștri care pot participa la război, trebuie să traverseze înarmați și să meargă înaintea fraților voștri ca să îi ajute.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Soțiile voastre, copiii voștri, turmele voastre să rămână în țara pe care v-a dat-o Moise dincoace de Iordán, iar voi treceți în formație de luptă înaintea fraților voștri, toți cei viteji în luptă, ca să-i ajutați,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Nevestele voastre, pruncii voștri și vitele voastre să rămână în țara pe care v-a dat-o Moise dincoace de Iordan, dar voi, toți bărbații voinici, să treceți înarmați înaintea fraților voștri și să-i ajutați,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Nevestele voastre, pruncii voștri și vitele voastre, vor rămânea în țara pe care v‐a dat‐o Moise dincoace de Iordan, dar voi să treceți înarmați înaintea fraților voștri, toți vitejii de oștire și să‐i ajutorați,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Iosua 1:14
9 Iomraidhean Croise  

El, pe popor, l-a îndrumat Pe drumul care s-a-ndreptat Către pustie, hotărând Ocol a face, atingând Al Mării Roșii țărm astfel. Ieșind, fii lui Israel, Cari din Egipt au fost scăpați, Erau cu toții înarmați.


Mergem cu voi, însă atunci, Nevestele, ai noștri prunci Și cu cirezile de vite, Vor rămânea, adăpostite, În țara Galaadului.


Mai marii oștii să mai spună, Poporului care se-adună: „Cei cari, cu frică, se simțesc Și slabi de inimi se vădesc, Să nu mai vină la război! Să plece-acasă înapoi, Să nu-nmoaie, prin teama lor, Și inimile fraților.”


Femeile și-ai voștri prunci, Precum și vitele, atunci – Căci știu că multe vite sânt – Le veți lăsa, pe-al vost’ pământ – Căci și cetăți ați căpătat –


Iată că Gad a fost acel Care-a venit și a cerut Prima bucată din ținut, Căci în al său pământ își are – Ascunsă bine, la păstrare – Legiuitorul, moștenire. Gad a adus la-ndeplinire – Cu toți capii poporului – Apoi, dreptatea Domnului; De-asemeni, a-mplinit mereu, Poruncile lui Dumnezeu, Față de-ntregul Israel.”


„Cu toți aduceți-vă-aminte De ceea ce a poruncit Moise, atunci când a trăit: „Al vostru Domn v-a dat odihnă – V-a dat o țară, s-aveți tihnă.”


Până când le va da odihnă Domnul, și au să aibă tihnă – La fel precum aveți și voi – În țara lor. Abia apoi, Vă veți întoarce-n țara care Aflată-i spre soare răsare, În astă parte de Iordan, S-o stăpâniți, cum vă e-n plan.”


Fiii lui Ruben, însoțiți De cei ce sunt din Gad ieșiți, De jumătate dintre case Din seminția lui Manase, Au mers în frunte, înarmați. Ei i-au condus pe ai lor frați, Așa precum Moise-a voit, În vremea-n care a trăit.


Femeia ce sta așezată, În purpură, era-mbrăcată Și-n stacojiu. De-asemenea, Împodobită era ea, Cu pietre scumpe-n număr mare, Cu aur și mărgăritare. În mână, un potir, ținea, Care, din aur, se vădea; Plin era el, cu-amărăciuni, Cu tot felul de spurcăciuni, Precum și cu necurății, Ce țin de ale ei curvii.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan