Fapte 7:51 - Biblia în versuri 2014

⁵¹ Ștefan continuă a zice: „Sunteți, cu toți, tari la cerbice Și, împrejur, nu v-ați tăiat, La inimi și urechi! Ați stat, Întotdeauna, împietriți Și, tot mereu, vă-mpotriviți Duhului Sfânt. Cum ați văzut, Pe-ai voști’ părinți că au făcut, La fel faceți și voi, acum, Pășind mereu, pe al lor drum!

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁵¹ Oameni încăpățânați, cu inimile și urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt! Așa cum au făcut strămoșii voștri, așa faceți și voi!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵¹ Oameni încăpățânați, necircumciși cu inima și cu urechile! Voi totdeauna v-ați opus Spiritului Sfânt. Ați procedat exact ca părinții voștri.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵¹ Încăpățânați, cu inimile și urechile păgâne, voi vă împotriviți întotdeauna Duhului Sfânt. Așa au fost părinții voștri, așa sunteți și voi!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁵¹ Dar voi, oameni încăpăţânaţi, cu inimi şi urechi care nu ascultă de Dumnezeu, mereu vă împotriviţi Duhului Sfânt şi aşa cum au fost părinţii voştri la fel sunteţi şi voi!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵¹ Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.

Fapte 7:51 Iomraidhean Croise

2 Regi 17:14

Ei, însă, nu L-au ascultat, Ci – mai departe – s-au purtat Întocmai precum au făcut Părinții lor, la început. N-au ascultat de Dumnezeu, Căci și-au înțepenit, mereu, Grumazul. Astfel, s-a văzut

2 Cronici 30:8

Grumazul, nu vă-nțepeniți La fel după cum – bine știți – Părinții voști’ că au făcut, Iar ce-au pățit, voi ați văzut. Acum dați mâna Domnului. Veniți la sfânt locașul Lui, Pe care El – precum se știe – Sfințitu-l-a, pentru vecie. Astfel, mânia Lui, apoi, Se va abate de la voi.

Neemia 9:16

Părinții noști’ s-au îngâmfat: Poruncile-Ți nu le-au urmat, Ci ei – cu toții – au vădit Că gâtul și-au înțepenit.

Neemia 9:30

Totuși, mulți ani Tu i-ai răbdat Și multe înștiințări le-ai dat, Prin Duhul și prorocii Tăi. Dar ei, cu toți, s-au vădit răi Și n-au vrut ca să ia aminte La sfintele Tale cuvinte. Atunci, ai dat al lor popor, În mâinile vrăjmașilor. Neamuri străine au venit Și peste el a stăpânit.

Psalmi 75:5

Capul, să nu vi-l ridicați Atât de sus! Când cuvântați, Din vorbele ce le rostiți, Trufași, să nu vă dovediți!

Psalmi 78:8

Să nu fie precum erau Ai lor părinți pe când trăiau, Deci un neam rău ce s-a vădit, Întotdeauna, răzvrătit, Având o inimă slăbită Și de puteri secătuită Și-un duh ce se-arăta mereu, Necredincios lui Dumnezeu!

Exodul 32:9

Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Acest popor, am observat, Că este încăpățânat.

Exodul 33:3

Lapte și miere, ne-ncetat, Curge, în țara ce ți-am dat. Acolo du-ți poporul tău. Eu nu voi fi-n mijlocul său – În mijlocul poporului. Nu vreau, ca-n timpul drumului, Să Mă silească să-l lovesc Și astfel să îl nimicesc, Pentru că Mi s-a arătat Cât este de-ncăpățânat.”

Exodul 33:5

Lui Moise: „Bine văd că voi, În fața Mea, v-ați arătat Un neam cari e-ncăpățânat. O clipă doar, de poposesc Eu, între voi, vă prăpădesc. Acuma, să vă aruncați Podoabele ce le purtați Și am să văd Eu, mai apoi, Ce este de făcut, cu voi!”

Exodul 34:9

Și-apoi, Domnului, I-a vorbit: „De trecere am dobândit, Doamne, în fața Ta apoi, Te rog, să mergi și Tu cu noi. Acest popor, e-adevărat Că este încăpățânat, Dar iartă-ne, căci am greșit! Fărădelegi ce-am săvârșit, Păcatele ce le-am avut Și tot ceea ce am făcut, Te rugăm, Doamne-a ne ierta Și ia-ne-n stăpânirea Ta!”

Isaia 48:4

Știind că tu ești împietrit, Că ai grumazul întărit – Ca fierul – și de bună seamă, Îți este fruntea de aramă,

Isaia 63:10

Dar ei n-au fost ascultători Și n-au fost înțelegători, Ci al Său Duh L-au întristat. Domnul – atuncea – a luptat În contră la al Său popor Și S-a făcut vrăjmaș al lor.

Ieremia 17:23

Dar ei, însă, n-au ascultat Și nici aminte n-au luat, Ci gâtul și-a înțepenit Și-nvățături nu au primit.

Ieremia 4:4

Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!”

Ieremia 6:10

„Cui trebuie să îi vorbesc? Pe cine, martor, să-l găsesc?” Urechea lor surdă se-arată, Căci împrejur nu e tăiată. În stare nu-s să ia aminte, Iar ale Domnului cuvinte Sunt o ocară pentru ei, Pentru toți oamenii acei.

Езекиел 2:4

Acești copii, la care Eu Te voi trimite, tot mereu, Nerușinați s-au dovedit, Căci inima și-au împietrit. Când vei ajunge, să le spui: „Ascultați vorba Domnului, Pe care v-am adus-o eu! Așa vorbește Dumnezeu!”

Езекиел 44:7

În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.

Езекиел 44:9

Așa a zis cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Nici un străin nu va putea, În sfântul Meu Locaș, să stea, A cărui inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată Și netăiată va avea Carnea din trup, de-asemenea. Străini-n Israel aflați, Cari împrejur nu sunt tăiați, Nu vor intra-n Locașul sfânt

Levitic 26:41

Și Eu, a Mea împotrivire, Față de ei – de a lor fire – Și-am risipit al lor popor, În țările vrăjmașilor. Toți au să își smerească-ndată Inima lor, cari netăiată E, împrejur. Va fi plătită Fărădelegea săvârșită, Atunci, de către fiecare, După măsura ce o are Păcatul ce l-a făptuit.

Numeri 27:14

Căci ați făcut un lucru rău, Atunci când v-ați împotrivit Poruncilor ce le-ați primit – Când în pustia Țin erați – Unde cu toții vă certați. Acolo, voi nu M-ați sfințit, Așa cum ar fi trebuit, În fața-ntregului popor, Strâns, cu prilejul apelor.” (Acestea sunt apele care Au provocat o ceartă mare, La Cades – după cum se știe – Chiar în a Ținului pustie.)

Fapte 6:10

Dar truda lor era în van, Căci nu puteau ei a se pune, Cu-a lui Ștefan înțelepciune, Cu Duhul care-l însoțea Întotdeauna, când vorbea.

Fapte 7:27

Dar, cel care l-a asuprit Pe celălalt, l-a îmbrâncit Zicând: „Ești tu stăpânitor?! Ești, peste noi, judecător?!

Fapte 7:35

Pe cel pe care-l lepădară, Atuncea când îl întrebară „Cine te-a pus stăpânitor? Ești, peste noi, judecător?” – Pe Moise deci – Domnu-l trimise; Cu mari puteri îl întărise Și l-a făcut stăpânitor Puternic, și izbăvitor Al lui Israel, ajutat De îngerul întruchipat

Fapte 7:39

Părinții noștri, în pustie, N-au ascultat, ci înapoi – În inimi – s-au întors apoi, Către Egipt. Ei au cârtit

Fapte 7:9

Pe Iosif, frații – ați văzut – Și, în Egipt, ei l-au vândut. Dar, Dumnezeu a fost cu el,

Romani 2:25

„Tăierea împrejur, știți bine, Bună-i, celui ce Legea ține. Dar când, pe Lege, ai călcat, Tăierea ta s-a transformat – Față de cei ce-ți sunt în jur – În netăiere împrejur.

Efeseni 4:30

Pe Duhul Sfânt, dragii mei frați, Vă rog, să nu Îl întristați, Căci voi, cu El – după cum știți – Sunteți, acum, pecetluiți, Pentru o zi anume, care E ziua de răscumpărare.

Deuteronom 10:16

Deci împrejur, să vă tăiați Voi, inima, și să nu stați Cu gâtu-nțepenit mereu,

Deuteronom 30:6

Inima vă va fi tăiată, Atuncea, împrejur, căci iată, Al vostru Domn și Dumnezeu Dorește să-L iubiți mereu, Din toată inima apoi, Și din tot sufletul, ca voi, În țara voastră, să trăiți.

Deuteronom 31:27

Pentru că iată, eu am știre Despre-al tău duh de răzvrătire. Cunosc a ta-ncăpățânare Și știu cât este ea de mare. Dacă-mpotriva Domnului – A legii și-a poruncii Lui – Vă răzvrătiți acuma voi – Cât eu încă trăiesc – apoi, Cu-atât mai mult aveți să fiți, După ce mor eu, răzvrătiți!

Deuteronom 9:13

Apoi, El a continuat: „Eu văd, acuma, foarte bine, Ce fel de oameni sunt cu tine. Acest popor s-a arătat – Mereu – a fi-ncăpățânat.

Deuteronom 9:6

Nu pentru bunătatea ta, Tu, țara, o vei căpăta, Căci tu ești încăpățânat.

Filipeni 3:3

Căci cei ce-s împrejur tăiați, Suntem chiar noi, dragii mei frați: Noi – care Îl slujim, mereu, Prin Duhul Sfânt, pe Dumnezeu – Noi – cei care am încercat, Atuncea când ne-am lăudat, S-aducem laude-n Iisus – Noi – cari, nădejdea, nu ne-am pus În lucrurile pământești, Ci doar în cele ce-s cerești.

Coloseni 2:11

În El, voi toți, dragii mei frați, Sunteți dar, împrejur, tăiați, Nu cu tăierea cea firească Pe care mâna omenească, O poate face, ne-ndoios, Ci cu tăria în Hristos, Cari șade într-o lepădare De faptele cele pe care, Doar firea noastră pământească Și pofta, pot să le rodească.