Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Fapte 5:13 - Biblia în versuri 2014

13 Dar nimeni nu a cutezat Ca să se fi apropiat – Dintre ceilalți – de a lor ceată. Doar gloata era încântată Și-i lăuda, în gura mare;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

13 și niciunul din ceilalți nu îndrăznea să li se alăture, deși poporul îi lăuda foarte mult.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 și nimeni dintre ceilalți nu avea curajul să li se alăture. Dar mulțimea de oameni îi lăuda vorbind despre ei în public.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Dar nimeni dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture. Însă poporul îi preamărea.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

13 unde nimeni din ceilalţi nu îndrăznea să li se alăture, dar poporul îi lăuda.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 și niciunul din ceilalți nu cuteza să se lipească de ei, dar norodul îi lăuda în gura mare.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Fapte 5:13
19 Iomraidhean Croise  

Femeia merse la Ilie Și-l întrebă: „Spune-mi dar, mie, Ce am cu tine – oare – eu, Omule al lui Dumnezeu? Iată, la mine ai venit, Iar Dumnezeu Și-a amintit De relele ce le-am făcut. Lucrul acesta, Tu l-ai vrut? Ai vrut să-mi fie omorât Copilul, când te-ai pogorât Și ai venit în casa mea?”


Cei păcătoși sunt îngroziți, Iar cei ce sunt nelegiuiți Și în Sion sunt așezați, De-un tremur fost-au apucați Și-au întrebat, speriați, apoi: „Dar cine, oare, dintre noi, Poate să stea, biruitor, Lângă un foc mistuitor?” „Sau cine, oare, dintre noi, Poate ca să rămână-apoi, Lângă acest foc, care – iată – Flacără veșnică se-arată?”


Dar, ce să facă, nu știau, Pentru că-nspăimântați erau, De gloata ce s-a adunat În juru-I. Când au observat Că-I sorbeau vorba, de pe buze, N-au știut cum să-L mai acuze.


Și mulți fruntași care credeau În El, însă, de Farisei, Teamă purtau; de-aceea, ei, Pe față, nu-L mărturiseau. Afară a fi dați, riscau – Din sinagogi, de-ar fi vorbit,


Un om, cari Iosif s-a numit Și-n Arimatia-a locuit, Să-l roage – pe Pilat – s-a dus, Să îi dea trupul lui Iisus. Era și Iosif, ucenic Al lui Iisus, însă, nimic – Pe față – nu destăinuia, Căci, de Iudei, el se temea. Când învoire a primit, De la Pilat, el a venit Și-a luat trupul lui Iisus,


Părinții lui așa vorbeau, Căci, de Iudei, ei se temeau. Știau ce-aveau de gând să facă, Cu ei și cu al lor fiu, dacă Mărturiseau despre Iisus Și, că-I Hristosul, ar fi spus: Din sinagogă, imediat, Pe toți, afară, i-ar fi dat.


Acest fapt fost-a cunoscut De toți Iudeii; l-au știut Grecii și cei ce locuiau, Atuncea, în Efes. Erau Uimiți și foarte-nspăimântați. De moarte, toți erau speriați, Și-al Domnului Iisus Sfânt Nume, Ajunse proslăvit, în lume.


Oriunde se aflau, mereu, Îl lăudau pe Dumnezeu. Întreg norodul îi iubea, Iar Domnul, ne-ncetat, sporea Numărul lor, cu noi veniți, Cari și ei fost-au mântuiți.


Atuncea, i-au amenințat Și-apoi, să plece, i-au lăsat, Căci nu puteau să-i pedepsească, Să nu cumva să se stârnească Noroadele, care – mirate De lucrurile întâmplate – Îl lăudau pe Dumnezeu Și slavă-I aduceau mereu.


Când căpitanul Templului Auzi spusa omului, Luă aprozii și s-a dus, De pe apostoli, i-a adus, Dar nu cu sila, căci erau Înspăimântați și se temeau De gloatele furioase, care Puteau, cu pietre, să-i omoare.


Când vorbele i-a auzit, Jos a căzut și a pierit. O mare frică i-a umplut, Pe-aceia care au văzut Tot ceea ce s-a întâmplat.


Nu încercăm, în fața voastră, Apoi, peste măsura noastră, Ca să ne lăudăm, cumva, Cu ce-a trudit altcineva. Nădăjduim că dacă crește Credința voastră, se lărgește Și câmpul nost’, de lucru-apoi, Pe care, îl avem, la voi.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan