Fapte 4:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Ioan și Petru-atunci au spus: „Acum dar, judecați și voi: De cine-i – drept – s-ascultăm noi, Mai mult? De voi? De Dumnezeu? Răspunsul nu-i așa de greu.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹⁹ Însă Petru și Ioan, răspunzând, le-au zis: „Judecați voi înșivă dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Răspunsul lui Petru și al lui Ioan a fost acesta: „Gândiți-vă dacă procedați corect înaintea lui Dumnezeu când ne pretindeți să ascultăm mai mult de voi decât de El!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Dar Petru și Ioan, răspunzând, le-au zis: „Judecați voi dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai degrabă de voi decât de Dumnezeu!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁹ Însă Petru şi Ioan le-au răspuns: „Este drept în faţa lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu? Judecaţi şi voi!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Drept răspuns, Petru și Ioan le-au zis: „Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu,

Fapte 4:19 Iomraidhean Croise

1 Regi 12:30

Fapta aceasta a lăsat Calea deschisă spre păcat, Dând astfel, pentru-ntreaga fire, Prilejul de păcătuire. În Dan, poporul se-aduna, Și-unui vițel se închina.

1 Regi 13:19

Omul lui Dumnezeu, de-ndat’, De vorba lui a ascultat, S-a-ntors – în grabă – înapoi Și-a stat cu el, la masă-apoi.

1 Regi 14:16

Ieroboam e vinovat, Că-n voia sorți-a fost lăsat De către Domnul, Israel. Ieroboam a tras, astfel, Întreg poporul în păcat!”

1 Regi 21:11

Cei din cetate au făcut Așa precum li s-a cerut.

1 Regi 22:14

„Spun ceea ce, de sus, îmi vine”– Răspunse Mica-ndată. „Eu, Doar ce-mi va spune Dumnezeu, Am să îi spun. Nimic mai mult, Căci eu, de Dumnezeu, ascult. Viu este Domnul, că-i voi spune Tot ce în inimă-mi va pune.”

2 Regi 16:15

Ahaz, la Urie, s-a dus – La preot – și așa i-a spus: „De-acuma, doar pe-acest altar, Ars o să fie orice dar. Jertfa din zori s-o arzi pe el, Și cea de seară, tot la fel. Jertfele date de-mpărat, Precum și cele ce le-a dat Popor, tot pe-acest altar, Arse vor fi. Orișice dar, Ce se vădește o măsură Din jertfa pentru băutură, Ai să îl verși peste altar. Sângele jertfelor de dar, Pe care o să le primești, Pe-altar trebuie să-l stropești. Nu vreau să se mai țină seamă De-altaru-acela de aramă, Căci nu-mi mai pasă-acum, defel, De ce se va-ntâmpla cu el.”

2 Regi 16:16

Preotul Urie-a făcut Așa precum i s-a cerut.

Psalmi 58:1

Oare tăcând, veți crede voi, Dreptate că veți face-apoi? Oare așa, voi arătați Că drept știți să îi judecați Pe fiii oamenilor? Iată Cum este-a voastră judecată:

Exodul 1:17

Dar moașele nu au făcut Așa precum le-a fost cerut De împărat, căci tot mereu, Teamă aveau de Dumnezeu. De-aceea-n viață au lăsat Pe-oricine, chiar de-a fost băiat.

Ieremia 26:12

Atuncea, Ieremia zise Poporului care venise În fața lui și celor cari Se dovedeau a fi mai mari Peste popor: „Eu am venit La Templu și am prorocit, După porunca Domnului. Vorbit-am contra Casei Lui Și a cetății. Am făcut Așa precum El mi-a cerut!

Daniel 3:18

Chiar dacă din cuptoru-aprins Nu ne va scoate, înadins, Noi tot nu-i vom sluji pe cei Care-ți sunt ție dumnezei, Și nici n-aducem închinare În fața chipului pe care L-ai înălțat și am văzut Că tu, din aur, l-ai făcut!”

Daniel 6:10

Când Daniel a auzit Că împăratu-a iscălit Porunca, nu s-a-nspăimântat, Ci-n a lui casă a intrat. Odăile, în casă-aflate – Cele cari, sus, sunt așezate – Ferestre mari, în zid, aveau Și spre Ierusalim priveau. De trei ori, zilnic, Daniel Intra acolo și-apoi el Se închina lui Dumnezeu, Pe care Îl slujea mereu. El, laudă, Îi aducea Și rugăciuni de-asemenea, Precum făcuse mai ‘nainte, Fără să fi luat aminte La ceea ce a poruncit Chiar împăratul, negreșit.

Osea 5:11

Și al lui Efraim popor Are să fie asuprit Și-n judecată-apoi, zdrobit, Căci a urmat – cum am văzut – Învățături ce i-au plăcaut.

Amos 7:16

Ascultă dar, Cuvântul Lui! Ascultă spusa Domnului Tu, care-mi spui: „Să nu vorbești! Nimic să nu le prorocești, Lui Israel și lui Isac!” Tu, cel care îmi spui să tac,

Miheia 6:16

Căci ei păzesc, necontenit, Ceea ce Omri-a rânduit, Lucrând precum acei pe care Ahab în casa lui îi are, Umblând pe calea tuturor, Ținându-se de sfatul lor. De-aceea – trebuie să știi – De pomină te fac să fii. Cei cari au să te locuiască, Batjocuri au să înghițească, Purtând ocara cea pe care Sărmanul Meu popor o are.”

Matei 22:21

Toate-s ale Cezarului” – Au răspuns ei. „E-adevărat! Atuncea, dați ce e de dat Pentru Cezar, iar Domnului, Dați-I ceea ce este-al Lui!” –

Luca 22:8

În acea zi, Iisus trimite, Pe Petru și Ioan, zicând: „Acum, sosit-a vremea, când, Va trebui să ne-așezăm Și, Paștele, să le mâncăm. Să pregătiți totul și-apoi, Când isprăviți, venim și noi.”

Ioan 7:24

La voi și nu mai judecați Doar după-nfățișare, toate, Ci judecați după dreptate.”

Fapte 4:13

Auzind astfel de vorbire Și îndrăzneala arătată De Petru și Ioan, mirată, Rămase-ntreaga adunare, Căci îi știa pe fiecare, Dintre cei doi, că nu aveau Carte defel și că erau Oameni de rând. Din tot ce-au spus, Au înțeles căci cu Iisus Oameni-aceia au umblat.

Fapte 5:28

„Dar nu v-am poruncit noi, oare, Ca în ăst Nume, să-ncetați, Pe oameni, să-i mai învățați?! Voi, dimpotrivă – ce-ați făcut? – Ierusalimul l-ați umplut Cu-nvățături și căutați, Asupră-ne, să aruncați Sângele omului acel.”

Fapte 5:29

Petru – și-apostolii, la fel – Răspunseră: „Noi judecăm Căci trebuie să ascultăm, Mai mult, de Domnul, tot mereu, Decât de oameni. Dumnezeu,

1 Corinteni 10:15

Felul în cari vorbesc arată Că voi sunteți, cu judecată: Deci, judecați singuri, ce spun, Și-apoi, luați ce este bun.

2 Corinteni 4:2

Noi lepădat-am, fiecare, Acele meșteșuguri care Sunt rușinoase – negreșit – Și cari, ascunse, s-au vădit; Cu vicleșug, noi nu umblăm, Căci nu voim ca să stricăm, Cumva, Acel Cuvânt, pe care, Al nostru Dumnezeu Îl are, Ci doar, prin adevăr, apoi, Vrednici ajuns-am a fi noi, Ca să putem, primiți, să fim, De orice cuget, când vorbim – În orice loc și orișicui – Șezând în fața Domnului.

Efeseni 6:1

„Copii, doresc să fiți cuminți Și s-ascultați de-ai voști’ părinți, În Domnul, căci așa e bine Și este drept, pentru oricine.

1 Timotei 2:3

Lucrul acesta – eu vă spun – Precum că este foarte bun, Și bine e primit, mereu, De către-al nostru Dumnezeu, Mântuitorul nostru care

Evrei 11:23

Tot prin credință-a fost ținut Moise, ascuns, când s-a născut, De-ai săi părinți – ei îl vedeau, Că e frumos și nu erau Speriați de ce porunci a dat, Atuncea, marele-mpărat.

Iacov 2:4

Seamă luați, la pilda mea: Așa purtări, de veți avea, Nu arătați voi, părtinire? Nu faceți voi, deosebire, Între acești doi muritori? Nu v-ați făcut judecători, Peste ființele acele, Și n-ați vădit voi, gânduri rele?