Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Fapte 26:13 - Biblia în versuri 2014

13 Pe la amiază, împărate, Eram pe drum, către cetate – De-ai mei tovarăși, însoțit – Când iată că a strălucit, În jurul nostru, o lumină Care, din cer, părea să vină. Atât de tare-a luminat, Încât părea întunecat Chiar soarele. Când am văzut

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

13 Pe la mijlocul zilei, rege, în timp ce eram pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul celor ce călătoreau împreună cu mine o lumină din cer, a cărei strălucire o întrecea pe cea a soarelui.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 să știi, rege, că pe acel drum mi s-a întâmplat ceva (ciudat). În timpul amiezii, am văzut o lumină din cer care a strălucit în jurul meu și în jurul celor care erau cu mine. Ea era mai intensă decât aceea produsă de soare.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Pe la amiază, am văzut pe drum, o, rege, o lumină din cer, mai strălucitoare decât soarele, care ne-a învăluit pe mine și pe cei care mă însoțeau.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

13 la amiază, am văzut pe drum o lumină din cer mai strălucitoare decât a soarelui, o, rege, care a luminat împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei de drum.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Pe la amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Fapte 26:13
10 Iomraidhean Croise  

Luna va fi acoperită, Căci de rușine-i învelită, Iar soarele, în răsărit De groază fi-va-nvăluit. Atunci, Domnul oștirilor Are a fi cârmuitor Pe muntele Sionului, În a Ierusalimului Cetate. Ca un împărat, În strălucire-nveșmântat Și-n toată slava Domnului, Va sta cu cei bătrâni ai Lui.


Lumina ce are s-o dea Luna – atunci – are să fie, Precum a soarelui, de vie. A soarelui lumină are, De șapte ori, a fi mai tare. (Lumina care o să vie, Cât șapte zile, o să fie.) Acestea fi-vor întâmplate În vremea când vor fi legate – De Domnul – rănile pe care Poporul Său – acum – le are, Căci toate rănile primite – Atunci – vor fi tămăduite.”


Iisus, pe vârful muntelui, ‘Naintea lor, Și-a preschimbat Fața. Uimiți, ei s-au uitat La fața Lui, cum strălucea Ca soarele, cum răspândea Lumină, haina Sa, în jur, Fiind, din al luminii șnur,


Dar când, încă, pe drum, eram Și, de Damasc, m-apropiam, Deodat-am fost învăluit De o lumină, ce-a venit, Din cer. Era cam la amiază, Când strălucit-a, ca o rază, Lumina ‘ceea-n jurul meu.


Toți cei care erau cu mine, Lumina, au văzut-o bine Și tare s-au mai îngrozit, Dar glasul nu l-au auzit.


Cu gându-acesta, am pornit Către Damasc, căci întărit, Am fost, de preoți – cum se cere – Cu învoire și putere.


Așa ceva, noi am căzut, Toți, la pământ, și-am auzit Îndat-un glas cari mi-a vorbit: „Saul, de ce Mă prigonești? Îți este greu să nimerești – S-arunci piciorul, înapoi – Într-un țepuș?” Eu, mai apoi,


Saul porni la drum. Când el, Lângă Damasc, a poposit, În jurul său a strălucit, Puternic, o lumină, care Venea din ceruri. Speriat tare,


În mâna dreaptă, se vedea Că, șapte stele, El avea. Din gura Lui era ieșită O sabie, ce, ascuțită, Pe două părți, se dovedea, Două tăișuri având ea. Ca strălucirea soarelui, Părea să fie fața Lui.


Cetatea, trebuință, n-are De soare sau de lună care S-o lumineze, căci, mereu, Doar slava de la Dumnezeu O luminează și, se știe, Că Mielul e a ei făclie.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan