Fapte 19:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Cei cari cu vrăji s-au ocupat, Cărțile-au strâns și-apoi le-au dat Foc, înaintea tuturor, Iar, în arginți – valoarea lor – Cincizeci de mii, a prețuit.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹⁹ Și mulți dintre cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adunat cărțile și le-au ars înaintea tuturor. Au calculat prețul acestora și l-au găsit ca fiind de cincizeci de mii de arginți.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Iar alții care practicaseră magia, și-au adunat cărțile și apoi le-au ars în fața tuturor. Valoarea cărților lor a fost estimată la cincizeci de mii de drahme.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Un mare număr dintre cei care practicaseră magia și-au adus cărțile și le-au ars înaintea lor. S-a calculat prețul lor: se ridica la cincizeci de mii de arginți.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁹ La fel, mulţi dintre cei ce se ocupaseră cu vrăjitorii şi practici oculte şi-au adus cărţile şi le-au ars în faţa tuturor şi s-a socotit că preţul cărţilor se ridica la cincizeci de mii de arginţi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Și unii din cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adus cărțile și le-au ars înaintea tuturor; prețul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arginți.

Fapte 19:19 Iomraidhean Croise

Geneza 35:4

Acei care cu el erau, Au scos afară ce aveau Dându-și străinii dumnezei – Și-au scos, și din urechi, cercei. Tot ce-a primit, el a luat Și în pământ a îngropat, Lângă al lui Sihem stejar.

1 Cronici 10:13

Saul fusese vinovat, Pentru că el n-a ascultat De Domnul și nu a păzit Ceea ce i s-a poruncit. Astfel, în ceea ce-a făcut El, sfatul, nu I l-a cerut Lui Dumnezeu, ci i-a cătat Pe cei cari morții au chemat Și-ale lor sfaturi le-a primit. Din astă pricină-a murit.

2 Cronici 33:6

În valea fiilor pe care, Hinom, urmași, în lume-i are, Prin foc, pe-al săi fii, i-a trecut. Vrăjitorii a mai făcut Și de ghicit s-a ocupat. În jurul său a adunat Oameni cari spirite chemau Și viitorul îl ghiceau. El a făcut tot mai mult rău, Și-a mâniat pe Domnul său.

Exodul 32:20

S-a dus, în urmă, și-a luat Vițelul și l-a aruncat În foc; apoi cenușa lui, Dată a fost, poporului, S-o bea – căci el a presărat-o Pe fața apei, când i-a dat-o.

Exodul 7:11

Dar Faraon când a văzut Lucrul acesta, a chemat Pe înțelepți, cari s-au aflat La el, fiindu-i slujitori, Și pe ai țării vrăjitori. Ei au făcut, prin vraja lor, La fel, în fața tuturor.

Exodul 7:22

Dar vrăjitorii au făcut La fel, prin vrăji. Când a văzut Că și ai săi au săvârșit Astfel de lucruri, și-a-mpietrit, Din nou, inima, Faraon Și iar, de Moise și Aron – Cum Domnu-a zis – n-a ascultat.

Isaia 30:22

Vei socoti ca drept spurcat Argintul ce a îmbrăcat Toți idolii. Apoi, la fel, Vei socoti aurul cel Cu care fi-vor poleite Și chipurile ce-s cioplite. Privite toate au să fie, Precum e o necurăție Și ai să spui de ele-apoi: „Afară dar, grabnic, cu voi!”

Isaia 8:19

Atunci când întâmpla-se-va Ca să vă spună cineva: „Să-i întrebați – de bună seamă – Pe-aceia cari, pe morți, îi cheamă, Pe-aceia care pot să știe Ce are-n viitor să fie, Sau pe acei care șoptesc Ori pe cei cari bolborosesc”, Voi să răspundeți, mustrător: „Nu va-ntreba oare-un popor, Aceste lucruri, tot mereu, Pe Cel care-i e Dumnezeu? Despre cei vii, poporul are, Pe morți, să îi întrebe, oare?

Daniel 2:2

Atuncea, el a poruncit Să-i cheme-n față-i – negreșit – Pe cei care sunt vrăjitori, Sau sunt în stele cititori, Pe toți cei care se vădeau Cum că descântece făceau Și-a mai chemat, pe lângă ei, Pe o mulțime de Haldei, Voind să afle de îndat’, Ce-nseamnă ceea ce-a visat. Așa precum a poruncit, ‘Naintea lui, toți au venit.

Levitic 13:52

Să ardeți haina necurată, Sau bătătura ce-i lucrată Din in sau lână; iar apoi Să ardeți și urzeala voi. Să ardeți lucrurile-acele Care făcute sunt, din piele. Toate, le strângeți, la un loc, Căci trebuiesc arse, în foc.

Luca 14:33

Acuma, revenind la noi, Exact la fel, este cu voi: Cel care nu leapădă toate, Să-Mi fie ucenic, nu poate!

Luca 15:8

Sau, o femeie de-ar avea, Zece arginți (lei, drahme), ea, Dacă pe unu-l rătăcește, Nu-l va căta până-l găsește? Nu va aprinde o lumină? Cu mătura, nu o să vină? Și nu va mătura, prin casă, Până când banul o să iasă, De prin unghere, la iveală, Cum își făcuse socoteală?

Fapte 13:6

Până la Pafos au umblat, Pe insulă, în lung și-n lat. Pe un Iudeu, au întâlnit, Acolo, Bar-Iisus numit. Un fals profet fusese el, Și-un vrăjitor. Omul acel,

Fapte 13:8

Văzând că cei doi gata sânt De a vorbi cu dregătorul, Furios, Elima „vrăjitorul” – În felu-acesta-i tălmăcit Numele lui – s-a-mpotrivit, Și a-ncercat, cu stăruință, Pe dregător, de la credință, Să îl abată, negreșit.

Fapte 19:18

Mulți, dintre cei care-au crezut, Mărturiseau tot ce-au făcut.

Evrei 10:34

Într-adevăr, știu că apoi, Milă-ați putut să arătați, Celor ce sunt întemnițați Și bucuroși voi ați privit Atuncea când vi s-au răpit Averile ce le-ați avut, Ca unii care ați știut Că-n ceruri are să vă fie Dată, în dar, o avuție – Mai bună – care se vădește Că pe vecie dăinuiește.