Fapte 18:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ Să-nceapă vorba, ar fi vrut Pavel, atunci, dar n-a putut, Căci Galion a cuvântat: „Iudei, eu v-aș fi ascultat, Cu cuviință, de cumva, Ar fi fost vorba de ceva Blestemăție, sau – știu eu? – Vreo faptă rea, sau lucru greu.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹⁴ Pavel tocmai voia să deschidă gura să vorbească, dar Galio le-a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo ticăloșie gravă, v-aș îngădui plângerea, iudeilor;

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ În timp ce Pavel se pregătea să vorbească, Galio a zis iudeilor: „Dacă ați fi venit cu un caz de încălcare a legii statului sau ca să îmi reclamați vreo crimă, vă asigur, iudeilor, că aș fi fost de acord să iau în considerare plângerea voastră.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ Când Paul voia să ia cuvântul, Galión le-a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo nelegiuire, o, iudeilor, v-aș asculta pe drept cuvânt,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁴ Pavel tocmai se pregătea să vorbească, când Galion le-a zis iudeilor: „Dacă era vorba de vreo nedreptate sau de vreo faptă rea, v-aş fi ascultat cum se cuvine, iudeilor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ Pavel voia să înceapă vorba, când Galion a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo blestemăție, v-aș asculta după cuviință, iudeilor!

Fapte 18:14 Iomraidhean Croise

Matei 5:2

Să îl învețe, pe popor, A început Iisus. El zice:

Marcu 9:19

Iisus, atuncea, a vorbit: „O, neam necredincios și rău! Cât voi mai sta în sânul tău?! Cât să te sufăr Eu? Ei bine, Copilul, să-l aduci la Mine!”

Fapte 13:10

„Mult crezi că-ți va mai merge ție? Om rău și plin de viclenie, Tu, fiu de drac, tu, om al firii, Vrăjmaș crunt al neprihănirii, Nu vei mai înceta tu, oare, Să strâmbi, a Domnului cărare?!

Fapte 13:18

Purtările lor, în pustiu – Căci patruzeci de ani umblară, Până când, în Canaan, intrară – Domnul, mereu, le-a suferit.

Fapte 21:39

„Nu sunt acel, așa să știi! Eu sunt Iudeu, iar țara mea, E Tarsul din Cilicia” – Răspunse el – „dintr-o cetate Cari nu-i fără însemnătate. Deci, să te rog, eu îndrăznesc: Mă lasă, gloatei, să-i vorbesc.”

Fapte 25:11

Acum, de mă găsești, pe mine, Că am făcut vreo nedreptate – Sau vreo nelegiuire poate – Cari vrednice se dovedesc, De moarte, n-am să mă feresc. Dar dacă nu-i adevărat Nimic din ceea ce-ai aflat Din pâra lor, drept, tu nu ai, În ale lor mâini, să mă dai. De-aceea, cer ca, ne-apărat, De Cezar, să fiu judecat.”

Fapte 25:26

Nimic temeinic, n-am găsit Însă, să-i scriu, domnului meu, Referitor la el. Deci eu, Aicea, l-am înfățișat, Ca tu, mărite împărat – Și voi care aicea stați – După ce o să-l cercetați, Să-mi spuneți ce-ați aflat, și mie, Să știu ce trebuie a scrie;

Romani 13:3

Toți dregătorii, de știut Este, că nu sunt de temut, Pentru o faptă săvârșită, Care drept bună-i dovedită. Nu vrei să ai vreo tresărire, De frică, pentru stăpânire? Fă binele și-atuncea ea, Doar laude, o să îți dea.

2 Corinteni 11:1

„O, de-ați putea, dragii mei frați, Ca, de la mine, să răbdați, Măcar, puțină nebunie! Faceți-mi dar, pe plac, și mie, Și încercați să vă siliți, Acuma, să mă suferiți!

2 Corinteni 11:4

Și-ntr-adevăr, dacă cumva, La voi, sosește cineva Să vă vestească-un alt Iisus, Afar’ de Cel ce L-am adus – Pe cari l-am propovăduit – Sau dacă-i vorba de primit, Cumva, un duh, necunoscut, Pe care voi nu l-ați avut, Și-o Evanghelie, pe cari noi Nu am vestit-o, printre voi, Oh, cât de bine-atuncea, știți Pe-acela, să-l îngăduiți!

Evrei 5:2

El poate fi-ngăduitor Cu cel care-i neștiutor – Sau cu cel care-i rătăcit – Pentru că și el a simțit, De-atâtea ori, o slăbiciune Cari, stăpânire, pe el, pune.