Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Fapte 16:6 - Biblia în versuri 2014

6 Fiindcă Duhul i-a oprit Ca să vestească-n Asia Cuvântul, ei, în Frigia Și-n al Galatiei ținut, În mare grabă, au trecut.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia, au trecut prin regiunea Frigiei și Galatiei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Spiritul Sfânt nu le-a permis să predice Cuvântul în Asia. Atunci ei au călătorit prin teritoriile Frigiei și ale Galatiei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Apoi au străbătut Frígia și ținutul Galației, pentru că au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în Asia.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

6 Au trecut de regiunea Frigiei şi Galatiei, fiind opriţi de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în provincia Asiei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Fapte 16:6
31 Iomraidhean Croise  

Un glas – atuncea – se va ține Și-ai să-l auzi vorbind cu tine. Când să te-abați tu vei căta La stânga sau la dreapta ta, Are să-ți spună glasu-acel: „Acesta-i drumul! Mergi pe el!”


La noi – cum ne-au încredințat Cei cari cu ochii au văzut Tot ce a fost de la-nceput Și fiecare a sfârșit, Apoi, Cuvântul de-a slujit –


Acolo. Petru mai ședea Și, la vedenii, se gândea, Când Duhul Sfânt l-a înștiințat: „Ești, de trei oameni, căutat.


Am fost, de Duh, de-a lor venire, Să nu fac vreo deosebire Și să îi însoțesc apoi. Ăști șase frați au fost cu noi Și, împreună, am intrat, La cel la care-am fost chemat.


Când au ajuns la Misia, Să intre în Bitinia, Ca să vorbească, au voit, Dar și atuncea, i-a oprit, Duhul Cel Sfânt, al lui Iisus.


În Antiohia, a stat Puțină vreme, și-a luat, Apoi, din nou, la străbătut, Tot al Galatiei ținut, Precum și-al Frigiei, oprind Din loc în loc și întărind Pe ucenicii de acolo.


Doi ani, iar cei ce locuiau În Asia și cari erau Iudei sau Greci, au auzit În ăst timp, propovăduit, Cuvântul Domnului, mereu.


Pavel s-a hotărât să plece Și, pe lângă Efes, a trece Fără a se opri aici. El nu voia a pierde nici Prea multă vreme-n Asia, Grăbit fiind, căci își dorea Ca la Ierusalim să fie, Când Cincizecimea o să vie.


Acuma dar, dragii mei frați, Asupra voastră, să vegheați Și-asupra turmei, peste care, Sunteți episcopi, fiecare, Puși chiar de Duhul Sfânt. Să știți Cum trebuie să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, Ce-a câștigat-o El, cu greu, Cu al Său sânge. Știu prea bine,


Îl însoțeau, prin Asia, Sopater – al lui Pir fecior, Din Berea; iar, alături lor, Fu Aristarh și Secund – cel De la Tesalonic; cu el, Gaiu era – cel ce venea Din Derbe. De asemenea, I-a însoțit și Timotei. S-au mai alăturat de ei, Tihic și Trofim, mai apoi – Din Asia, erau cei doi.


Când șapte zile sorocite, Aproape că au fost sfârșite, Mai mulți Iudei, din Asia, Văzând pe Pavel cari ședea În Templu, au întărâtat Întreg norodul adunat, Și-au pus mâna pe el, zoriți,


Văzând aceste lucruri toate, Unii care aparțineau De sinagogi – precum erau Acea a Izbăviților, Cea a Alexandriților, A Cirinenilor – porniră, După ce-ntâi se însoțiră Și cu iudei din Asia, Precum și din Cilicia, O ceartă-aprinsă, cu Ștefan.


Atunci, s-a potrivit să fie Filip, în urma lui, pe drum. Duhul îi zise: „Fugi, acum,


De-asemenea, să dați de știre, Ca „sănătate” să se spună, Bisericii care se-adună În casa lor. Voiesc, apoi, Lui Epenet, să-i spuneți voi, Din parte-mi, „multă sănătate”; El este prea iubitul frate, Care îmi e de căpătâi, Căci în Hristos, rodul dintâi S-a dovedit – rodul ales – Care-i, din Asia, cules.


Dar toate-acestea, date, sânt, Numai de către-Acel Duh Sfânt, Care, în parte, dăruiește, La fiecare, cum voiește.”


„Acum, în cele privitoare La strângerea de ajutoare, Pentru cei sfinți, faceți și voi, Precum am rânduit, apoi, Și în Bisericile toate, Cari în Galatia-s aflate.


„Bisericile care sânt, Acum, pe-al Asiei pământ, Vă spun dar, multă sănătate. De-asemenea, al nostru frate, Pe care-l știți și voi – Acuila – Și cu nevasta lui, Priscila, Și cu Biserica pe care Acesta-n casa lui o are, Tot sănătate, v-au urat, S-aveți, în Domnul, ne-ncetat.


Într-adevăr dar – fraților – Vă spunem vouă, tuturor, Căci nu dorim ca să nu știți, Că-n Asia, am fost loviți, De un necaz atât de mare, Care ne-a apăsat mai tare Decât puteam noi să răbdăm, Încât, nădejde să scăpăm Cu viață, nu am mai avut.


Și frații, care se adună, Aici, cu mine, împreună, Către Bisericile care, Galatia, acum, le are:


„O, Galateni nechibzuiți! De cine oare-ați fost vrăjiți, Încât, Iisus e zugrăvit – În ochii voștri – răstignit?


Să știi că toți cei care sânt Aflați pe-al Asiei pământ, Acuma dar, m-au părăsit. Printre aceștia, s-au găsit Figel, cari fost-a, de îndat’, De către Ermogen, urmat.


Pentru că Dima m-a lăsat; E în Tesalonic plecat, Căci a iubit lumea de-acum Și, singur, am rămas, pe drum. Crescens e în Galatia, Iar Tit e în Dalmația.


Tot prin credință, a plecat Avram, când Domnul l-a chemat, În locul pe care-l avea, În stăpânire, să îl ia. El n-a avut, deci, nici o știre, De viitoarea moștenire, Dar L-a crezut, cu-adevărat, Pe Dumnezeu, și a plecat, Așa precum i s-a cerut, Făr’ ca nimic să fi știut.


„Petru, acel care e pus Apostol, în Hristos Iisus, Către aleșii cari trăiesc, Printre străini, și se găsesc – Unii, prin Pont, împrăștiați, Alți-n Galatia aflați, Precum și-n Capadocia, Bitinia și Asia –


Glasul pe cari l-am auzit, În felu-acesta, mi-a vorbit: „Sunt Alfa și Omega, Eu; Eu sunt întâiul, tot mereu, Precum – de-asemeni – negreșit, Tot Eu sunt Cel de la sfârșit. Ce vei vedea, minte să ții Și într-o carte, tot, să scrii. Apoi, Bisericilor care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Trimite-le al Meu cuvânt. Vei scrie, astfel, la Efes, Smirna, Pergam; bine-nțeles, La Tiatira vei mai scrie; În Sardes, vreau să se mai știe, În Filadelfia și-apoi, În Laodiceea.” ‘Napoi,


Către Bisericile care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Ioan trimite-acest cuvânt: Pace și har, să vină peste Acestea, de la Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine – Cari prin puterea Lui le ține – Și de la duhurile-aflate Șapte la număr, așezate, În fața scaunului care, Pentru domnie, El îl are,


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan