Fapte 13:10 - Biblia în versuri 201410 „Mult crezi că-ți va mai merge ție? Om rău și plin de viclenie, Tu, fiu de drac, tu, om al firii, Vrăjmaș crunt al neprihănirii, Nu vei mai înceta tu, oare, Să strâmbi, a Domnului cărare?! Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată ticăloșia, fiu al diavolului, dușman a tot ceea ce este drept, nu vei înceta să strâmbi căile drepte ale Domnului? Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201810 și i-a zis: „Ești un om plin de viclenie și de răutate, un fiu al Diavolului și dușman al oricărei idei corecte! Oare când vei înceta această denaturare a lucrurilor? Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202010 și i-a zis: „Om plin de toate înșelăciunile și de orice nelegiuire, fiu al diavolului, dușman al oricărei dreptăți, nu vei înceta oare să strâmbi căile cele drepte ale Domnului? Faic an caibideilRomână Noul Testament Interconfesional 200910 şi i-a zis: „Tu, om plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiu al Diavolului, duşman al dreptăţii de orice fel, oare nu vei înceta niciodată să strâmbi căile drepte ale lui Dumnezeu? Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? Faic an caibideil |
Din toate câte am văzut, Sub soare, eu, că s-au făcut, Iată ce am aflat, anume, Că este cel mai rău, pe lume: Toți – buni sau răi – orice-au făcut, Aceiași soartă au avut. De-aceea, inimile toate Pline-s, mereu, de răutate Și e atâta nebunie În om. Iată că el nu știe Ce va mai fi când, la cei morți, Va trece, prin a morții porți.
Să nu mai spună altceva! Să nu mai spună-apoi, cumva, „Iată, e o amenințare A Domnului!” Acela care O să vorbească-n acest fel Să știe dar că pentru el, Cuvântul spus de Domnul are Să fie o amenințare, Pentru că a răstălmăcit Cuvintele ce le-a rostit Cel care-i Domn al oștilor, Cel viu în vecii vecilor, Acela care e mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!
Nu Dumnezeu vă este Tată, Ci diavolul, pentru că, iată, Că voi, cu toții, vă siliți, Ca poftele, să-i împliniți. El, ucigaș, s-a arătat, De la-nceput și nu a stat În adevăr, fiindcă-n el Nu este adevăr, defel. Întotdeauna, când mințește, Din ale sale doar, vorbește. În acest fel, ni se arată Că este al minciunii tată.