Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Fapte 10:3 - Biblia în versuri 2014

3 Cam pe la ceasu-al nouălea, Pe când Corneliu se găsea În rugăciune adâncit, În viziune, lămurit, Văzu îngerul Domnului Intrând în odăița lui.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

3 Într-o zi, cam pe la ceasul al nouălea, a văzut clar, într-o vedenie, un înger al lui Dumnezeu intrând la el și zicându-i: ‒ Corneliu!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 În timpul celei de-a noua ore a zilei, el a văzut clar într-o viziune cum un înger al lui Dumnezeu a intrat la el și i-a zis: „Cornelius!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut clar într-o viziune un înger al lui Dumnezeu care a intrat la el și i-a spus: „Cornéliu!”.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

3 Într-o zi, pe la ora trei după-amiază, el a văzut clar, într-o viziune, cum un înger al lui Dumnezeu a intrat în casă şi l-a strigat „Corneliu!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el și i-a zis: „Cornelie!”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Fapte 10:3
23 Iomraidhean Croise  

Seara, în zori și la amiază Al meu oftat nu încetează, Căci sufletul îmi geme greu. Dar Domnu-aude glasul meu;


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Voi face precum ai dorit, Ca tu să crezi cu-adevărat Că trecere ai căpătat În fața Mea și că, anume, Pe tine te cunosc pe nume!”


Numai din dragostea Mea mare, Față de Iacov – de cel care Îmi este rob – și pentru cel Care se cheamă Israel Și Mi-e ales, te-am căutat. Apoi, pe nume te-am chemat Și cu bunăvoință. Eu, Din ceruri, ți-am vorbit mereu, ‘Nainte de a fi putut Tu, ca să Mă fi cunoscut.


În ceasu-al nouălea, acei, Care lângă Iisus erau – Soldați, sau cei care treceau Pe-acolo, doar din întâmplare – Îl auziră strigând tare, Parcă să-nfrunte-ai vremii ani: „O, Eli Lama Sabactani!” Cuvintele care s-au spus, Pe cruce, de către Iisus – În al durerilor ceas greu – Înseamnă: „Dumnezeul Meu, Oare, de ce M-ai părăsit?”


Atunci, îngerul Domnului, În latura altarului, Din partea dreaptă, s-a ivit.


Îngeru-n urmă și-a unit Glasul, cu oastea ce-a venit Din cer, slăvind pe Dumnezeu:


Petru, gândit, căci nu știa Ce-nseamnă ceea ce-a văzut, În poartă-i, tocmai au bătut Cei trei, pe care i-a trimis Corneliu-n Iope, când le-a zis Ca să se ducă, imediat,


Acolo. Petru mai ședea Și, la vedenii, se gândea, Când Duhul Sfânt l-a înștiințat: „Ești, de trei oameni, căutat.


„Cam patru zile sunt” – a zis Corneliu – „de când mă aflam, În casa mea, și mă rugam. Să fi fost ceasu-al nouălea, Când am avut vedenia. Un om, atuncea, am văzut, În fața mea, că a șezut. Avea o haină lucitoare, Ce-l învelea pân’ la picioare.


În ziua ce-a urmat, în zori, Pe când ceata de slujitori, De Iope, se apropia, Cam pe la ceasu-al șaselea, Petru, pe casă, s-a suit, Ca să se roage, liniștit.


Omul acel ne-a povestit, Cum că un înger a venit Și-a zis: „Trimite să se ducă Oameni, la Iope, să-l aducă Pe Simon Petru. Ține minte:


Un înger, al lui Dumnezeu – Al cărui slujitor sunt eu – Azi noapte, mi s-a arătat Și-această veste, el mi-a dat:


Era ceasul al nouălea, Vreme la care începea Lumea, la Templu, să se-adune, La ceasul pentru rugăciune. Dintre apostoli, doi urcau, Spre Templu-atuncea. Ei erau Ioan și Petru. Când sosiră,


Al Domnului, trimis din cer, În miez de noaptea, a deschis Ușa, la temniță, și-a zis


Un ucenic al Domnului, Se-afla-n Damasc. Numele lui Fusese Anania. El Avu un vis, în timpu-acel, Prin care Domnul i-a vorbit.


El, la pământ, s-a prăbușit Și-apoi, un glas, a auzit: „Saul, de ce Mă prigonești?”


Întreb acuma: nu sunt, oare, Toți, niște duhuri slujitoare, Trimise, slujbe, să-mplinească, La cei cari au să moștenească Neprețuita-I mântuire, Ce se revarsă peste fire?”


Mai sus ca îngeri-ajungând, Întrucât El a moștenit Un Nume, care s-a vădit, Cu mult mai mult, mai minunat, Decât a fost al lor, vreodat’.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan