Exodul 7:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Degeaba, însă, a văzut El, semnele ce s-au făcut, Căci inima și-a împietrit Și să asculte, n-a voit, De Moise și Aron; făcuse – În ăst fel – precum Domnul spuse.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹³ Totuși, inima lui Faraon s-a împietrit, astfel că el nu i-a ascultat pe cei doi, întocmai cum spusese Domnul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Inima lui Faraon s-a împietrit; și astfel nu i-a luat în considerare pe cei doi – exact cum spusese Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Inima lui Faraón s-a împietrit și nu i-a ascultat, precum spusese Domnul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și inima lui Faraon s‐a învârtoșat și n‐a ascultat de ei, după cum spusese Domnul.

Exodul 7:13 Iomraidhean Croise

2 Cronici 36:13

După aceste toate dar, Față de Nebucadențar, În urmă, el s-a răsculat, Cu toate că el i-a jurat – Pe Numele lui Dumnezeu – Că îi va fi supus, mereu. Grumazul și l-a-nțepenit Iar inima și-a împietrit Și nu s-a-ntors la Cel pe care, Israelul, drept Domn, Îl are.

Exodul 10:1

Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-apoi, astfel a cuvântat: „La Faraon, te duci, grăbit, Și-i spui că Eu am împietrit Inima lor, a tuturor – A lui și-a slujitorilor – Ca să-Mi arăt semnele Mele, Azi, între voi și, despre ele,

Exodul 10:20

Dar Faraon și-a împietrit Inima iar – cum a voit Domnul, din nou – și astfel, el Nu l-a lăsat pe Israel, Să părăsească țara lui, Ca să slujească Domnului.

Exodul 10:27

Dar după voia Domnului, Inima Faraonului – Din nou acum – s-a împietrit Și astfel, nu s-a învoit Să-i lase – precum a promis – Să plece și de-aceea-a zis

Exodul 14:17

Grijă-ntre timp, Eu voi avea, Să împietresc inima lor – Inima Egiptenilor – Să-i fac să intre fiecare, După poporul Meu, în mare. Iar Faraon și oastea lui Vor face ca a Domnului Slavă, să fie cunoscută, Căci ea, atunci, va fi văzută.

Exodul 4:21

„Domnul i-a zis lui Moise-apoi: Când, în Egipt, vei fi-napoi, Ai grijă să înfăptuiești Minunile ce le primești, Pe care-n mână ți le pun. Să împlinești tot ce îți spun, În fața Faraonului. Am să-mpietresc inima lui, Iar el, pe-ai Mei, nu-i va lăsa, Să părăsească țara sa.

Exodul 7:12

Toiegele și-au aruncat, Iar ele-n șerpi s-au preschimbat. Însă toiagul lui Aron, Uimitu-l-a pe Faraon, Căci el, îndată, negreșit, Pe celelalte le-a-nghițit.

Exodul 7:14

Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Vezi? Faraon și-a împietrit, Acuma, inima. Astfel, Nu-l va lăsa pe Israel, Să iasă dar, din țara lui.

Exodul 7:22

Dar vrăjitorii au făcut La fel, prin vrăji. Când a văzut Că și ai săi au săvârșit Astfel de lucruri, și-a-mpietrit, Din nou, inima, Faraon Și iar, de Moise și Aron – Cum Domnu-a zis – n-a ascultat.

Exodul 8:11

Moise a zis. „Ținutul vostru, Mâine, de broaște, e scăpat. Ele se vor fi depărtat De tine și de-al tău popor, Și doar în râu, de-atunci, fi-vor.”

Exodul 8:15

Văzându-se eliberat, Simțind că timp a căpătat Ca să răsufle, Faraon N-a vrut – de Moise și Aron – S-asculte, ci și-a împietrit Inima iar, și-a împlinit Atuncea – prin purtarea lui – Întocmai, spusa Domnului.

Exodul 8:19

Când au văzut că ei nu pot Păduchi a scoate, au venit La Faraon și i-au vorbit: „Noi, vrăjitorii, nu putem Scoate păduchi. Acum vedem Că ăsta e un lucru greu. E degetul lui Dumnezeu Aici, acuma, negreșit.” Dar inima și-a împietrit, Din nou, măritul Faraon. N-a vrut, de Moise și Aron, S-asculte. Prin purtarea lui, A-mplinit spusa Domnului.

Exodul 8:28

„Am să vă las ca să plecați, Să părăsiți ținutul nostru, S-aduceți, pentru Domnul vostru Jertfe, așa cum a dorit” – Răspunse Faraon, grăbit. „Prea mult, să nu vă-ndepărtați! De-asemenea, să vă rugați – Lui Dumnezeu – și pentru mine.”

Exodul 9:12

Domnul – așa cum a vorbit Întâi, cu Moise – i-a-mpietrit Inima iar, lui Faraon, Care, de Moise și Aron, Nu s-a lăsat înduplecat, Căci vorba nu le-a ascultat.

Exodul 9:35

Lui Faraon i s-a-mpietrit Inima iar, și n-a voit, Ca pe-al lui Israel popor, Din țara Egiptenilor, Să-l slobozească. Atunci el A împlinit – în acest fel – Ceea ce Domnul a vestit, Când El, prin Moise, a vorbit.

Exodul 9:7

Atuncea, marele-mpărat A vrut a ști ce s-a-ntâmplat: Din turmele lui Israel – Plin de uimire – află el, Că nici o vită n-a pierit. Dar și acum și-a împietrit Inima sa, și-n țara lui, Opri poporul Domnului.

Romani 1:28

Fiindcă nu au căutat, Pe Dumnezeu, de-a-L fi păstrat În conștiința lor, mereu, Au fost lăsați, de Dumnezeu, În voia minții lor stricate, Nelegiuite, blestemate, Și astfel, fost-au săvârșite Lucruri ce nu-s îngăduite.

Romani 2:5

Dar, cu-mpietrirea arătată – În a ta inimă-adunată – Ai să-ți aduni tu, bunăoară, Neîncetat, doar o comoară, Ce este plină de mânie, Pentru-acea zi ce va să vie, În care fi-va arătată Adevărata judecată, Pe care-o face Dumnezeu,

Deuteronom 2:30

Dar precum bine știți, Sihon – Cari împărat era-n Hesbon – Prin țara lui, nu ne-a lăsat Să trecem, căci ne-nduplecat I-a făcut duhul, Dumnezeu, Și astfel, și-a-mpietrit, mereu, Inima sa; căci Domnu-a vrut Ca să îl dea – cum ați văzut – În mâna noastră. Domnu-a zis

Evrei 3:13

Unii pe alții, căutați, Necontenit, să vă-ndemnați Cât încă, vremile sunt bune Și cât timp, „Astăzi”, se mai spune, Pentru ca nici unul din voi Să nu se împietrească-apoi, Prin a păcatului purtare, Care aduce înșelare.

1 Samuel 6:6

De ce-mpietrită, vreți să fie Inima voastră, cum se știe Că Faraonul a făcut, În al Egiptului ținut? Asemeni Faraonului, A fost întreg poporul lui. Dar Dumnezeu nu i-a lovit Atuncea? Nu i-a pedepsit Încât apoi, ei l-au lăsat, Pe Israel, să plece-ndat’?”