Exodul 32:3 - Biblia în versuri 2014

³ Și toți și-au scos perechi, perechi, Cercei de aur, din urechi. Aurul astfel adunat L-au dus și lui Aron l-au dat.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

³ Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus la Aaron.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Atunci toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus la Aaron.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Și tot poporul și-a scos cerceii de aur din urechi și i-au adus la Aaròn.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus lui Aaron.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Și tot poporul și‐a smuls toți cerceii de aur care erau în urechile lor și i‐au adus lui Aaron.

Exodul 32:3 Iomraidhean Croise

Geneza 24:22

Cămilele s-au adăpat, Iar robul, iute, a luat Un cerc de aur, pregătit – Jumate siclu prețuit – Două brățări a mai luat, De aur – care-au valorat Cât zece sicli, cântărit –

Geneza 35:4

Acei care cu el erau, Au scos afară ce aveau Dându-și străinii dumnezei – Și-au scos, și din urechi, cercei. Tot ce-a primit, el a luat Și în pământ a îngropat, Lângă al lui Sihem stejar.

Exodul 32:2

Aron a zis: „Să adunați Cercei de aur. Să-i luați, De pe la fiice și soții, Și chiar de la ai voștri fii. Să-i adunați de la oricine Și-apoi, aduceți-i la mine.”

Exodul 32:4

El a luat, din mâna lor, Aurul strâns de-acel popor. Apoi cu dalta l-a bătut Și, un vițel, el a făcut. A zis, atunci, poporul său: „Iată-l pe dumnezeul tău, Israele! El te-a scăpat Din țara-n care rob ai stat.”

Exodul 33:6

Israelul și-a aruncat Podoabele și a plecat, De la Horeb – deci de la munte – Iar Moise se afla în frunte.

Isaia 3:19

Cercei brățări – și-asemenea Maramele – o să le ia;

Isaia 46:6

Ei varsă aurul aflat În pungă și au deșertat Argintul ca să-l cântărească În cumpănă și să tocmească Un argintar, cari le va face Un dumnezeu, precum le place, Să se închine-n fața lui, În fața dumnezeului Pe care ei și l-au dorit.

Ieremia 10:9

La Tarsis, oamenii se duc Și foi de-argint ei își aduc, Iar din Ufaz și-au cumpărat – În urmă – aurul curat. Meșteri-apoi le prelucrează Și-un idol ei întruchipează. Apoi vin cei ce-s iscusiți, Care sunt la cusut vestiți, Să-i facă haine minunate, Din materiale colorate Într-un albastru străveziu Și-asemenea în purpuriu.