Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Exodul 2:5 - Biblia în versuri 2014

5 Dar fiica Faraonului, În acea vreme, s-a-ndreptat Spre râu, să meargă la scăldat. Fetele care-o însoțeau, Pe malul apei se plimbau. Ea, între trestii, a zărit Acel sicriu și-a poruncit, Îndată, roabei, să se ducă Și-apoi, la ea, să îl aducă.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

5 Fata lui Faraon a coborât la râu să se scalde, iar servitoarele ei se plimbau pe malul râului. Ea a văzut coșul între trestii și a trimis-o pe slujitoarea ei să i-l aducă.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Fiica faraonului a venit la râu să facă baie. Fetele care erau împreună cu ea, se plimbau pe malul râului. Atunci ea a văzut acel coș între trestii. Apoi și-a trimis sclava să i-l aducă.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Fiica lui Faraón a coborât la Fluviu să se scalde, iar slujitoarele ei se plimbau pe marginea Fluviului. Ea a văzut coșulețul între trestii și a trimis-o pe servitoarea ei și ea l-a luat.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Fata lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor și a trimis pe roaba ei să-l ia.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și fata lui Faraon s‐a pogorât să se scalde în râu și slujnicile ei se plimbau pe marginea râului. Și a văzut coșulețul în mijlocul trestiei și a trimis pe slujnica ei și l‐a adus.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Exodul 2:5
12 Iomraidhean Croise  

Corbii, în cioc, îi aduceau Pâine și carne. Ei veneau Când zorile ședeau s-apară Și se mai întorceau pe seară. Un timp, Ilie a putut, Apă, din râu, să fi băut,


„Iată, pe cei nenorociți, Văzutu-i-am din cerul Meu, Cât au ajuns de asupriți, Și cum săracii gem mereu. De-aceea Mă ridic, îndată” – Domnul a zis – „iar Eu voiesc, Pe toți obijduiții – iată – Acuma să îi mântuiesc!”


Sprijin și adăpost, mereu, Ne este-al nostru Dumnezeu, Căci ajutor e pentru noi, Ce nu lipsește în nevoi.


Omul – chiar în a sa mânie – Laude-Ți dă când, cu urgie, Tu Te învăluiești. Mereu,


Doar Domnul este, negreșit, Scăparea celui asuprit – Celui ce este în necaz – Înseninând al lui obraz.


Primindu-l, fata s-a grăbit Să îl deschidă și-a găsit Un băiețel, în sicriaș. Plângea sărmanul copilaș, Iar ei, milă, i s-a făcut Și-a zis atunci când l-a văzut: „Priviți copilul, fetelor! El este al Evreilor!”


Te duci pe malul râului, Mâine, în zori, de dimineață. Îi ieși, lui Faraon, în față Și ai toiagul pregătit.


Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-n acest fel a cuvântat: „Te scoală, dis de dimineață, Și-i ieși lui Faraon în față. Când va veni la apă el, Îi vei vorbi în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Să-l lași tu, pe poporul Meu, Acum, să plece, în pustie, Unde să Îmi slujească Mie.


E inima-mpăratului Un râu, în mâna Domnului, Pe care El îl va lăsa Să curgă, după voia Sa.


Un pește mare-a pregătit Domnul, care l-a înghițit Pe Iona, când l-au aruncat În mare și trei zile-a stat – În bezna cea de nepătruns Din burta peștelui – ascuns.


Domnul, peștelui, i-a vorbit, Și-acesta a plecat grăbit, Pe Iona, de l-a aruncat Din al său pântec, pe uscat.


Iar fiica Faraonului – După ce fost-a părăsit – La ea, acasă, l-a primit, Crescându-l ca pe-al ei băiat.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan