Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Exodul 2:3 - Biblia în versuri 2014

3 Atunci, din papură-a făcut Un sicriaș. L-a căptușit Cu lut, cu smoală l-a smolit, Iar pe copil l-a așezat În el și-a mers de l-a lăsat Pe malul râului, ascuns Într-un hățiș de nepătruns,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

3 Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș de papirus, l-a uns cu smoală și rășină, a pus copilul în el și l-a pus între trestii, pe malul râului.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș făcut din papură, pe care l-a prelucrat folosind argilă și smoală. Apoi a pus copilul în el și l-a așezat pe malul râului, între trestii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Când n-a mai putut să-l ascundă, a luat un coșuleț de papură pe care l-a uns cu catran și cu smoală; a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul Fluviului.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el și l-a așezat între trestii, pe malul râului.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și când n‐a mai putut să‐l ascundă, i‐a luat un coșuleț de papură și l‐a uns cu bitum și cu smoală și a pus copilul în el, și l‐a pus în trestie pe malul râului.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Exodul 2:3
10 Iomraidhean Croise  

S-au adunat, s-au sfătuit – S-au mai certat – dar au găsit Că toți, de muncă, sunt avizi: „Haideți să facem cărămizi, Și să le ardem bine-n foc!” – Au zis. Și ele-au ținut loc De piatră, iar smoala, de var. Că nu le-au făcut în zadar, Îndată o să dovedim:


Valea Sidim era-mpânzită Cu gropi de smoală clocotită; Iar împăratul Sodomei, Fugind, cu cel al Gomorei, Capcanele nu le-au văzut Și-astfel, în ele, au căzut. Toți ceilalți împărați de frunte, Au vrut să scape înspre munte.


Cu tine este altceva – Pe tine doar, te voi salva. Fă-ți o corabie, din lemn, Așa precum am să te-ndemn! S-o faci din lemn de chiparos, S-o tencuiești apoi, frumos, Cu smoală și pe dinafară, Și interiorul să-l dai, iară, Cu smoală. După ce-o smolești, În cămăruțe s-o-mpărțești.


Dar Faraon s-a mâniat Și-astă poruncă, el a dat, Poporului său: „Să luați Și-apoi, în râu să-l aruncați Pe orice prunc ce-o să se nască, Dacă-i de parte bărbătească. Pe fete-n schimb, să le lăsați – Pe ele doar, să le cruțați.”


Și îți trimiți solii pe mare. Corăbiile tale sânt Din papură. Duse de vânt, Plutesc pe luciul apelor. Duceți-vă voi, solilor, Până la neamu-acela tare, Pân’ la poporu-acela care De la-nceput, s-a arătat Mare a fi și-nfricoșat, Zdrobind totu’, în a lui cale. Întreg cuprinsul țării sale, De multe râuri, e tăiat, În lung și-n lat fiind brăzdat.


Iar apele cele pe care Țara Egiptului le are, De-ndat’ au să se împuțească, Canalele-au să se golească, Iar trestia se veștejește Și pipirigul se-ofilește.


Nisipul ei, precum o mare, Va fi un iaz. Pământul tare, Care-i – de secetă – uscat, De ape-atunci va fi udat. În locul vizuinilor Ce sunt ale șacalilor, Vor crește trestii șoptitoare Și papură unduitoare.


După ce magii au plecat, Un înger i s-a arătat, În vis, lui Iosif: „Scoală-te! Ia Pruncul și pogoară-te Spre țarina Egiptului. Mergi cu Maria, mama Lui, Și-acolo, voi să așteptați – Până când fi-veți înștiințați – Căci împăratul, de gând are, Pe-Acest Copil, să Îl omoare.”


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Pe-al nostru neam. A uneltit, În contra lui, și-a chinuit Pe-ai noști’ părinți atât de tare, Încât acești-au fost în stare Ca, pruncii, să își părăsească, Să-i lepede, să nu trăiască.”


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan