Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Exodul 13:2 - Biblia în versuri 2014

2 „Ascultă dar, al Meu cuvânt: Să-Mi pui deoparte, ca și sfânt, Pe orișicare-ntâi născut, Pe cari poporul l-a avut. Primii născuți în Israel, Ai Mei sunt. În același fel, Va trebui să faceți voi, Cu dobitoacele apoi. Primul născut dar, la un loc – Fie că-i om sau dobitoc – Să-l pui deoparte, ca și sfânt, Căci toți aceștia, ai Mei sânt.”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

2 „Sfințește pentru Mine orice întâi născut, care este băiat, dintre fiii lui Israel. Primul rod al pântecului, atât dintre oameni, cât și dintre animale, este al Meu“.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Să pui separat pentru Mine pe orice prim-născut de sex masculin care aparține israelienilor. Ce va concepe uterul pentru prima dată, atât între oameni cât și între animale, este al Meu.”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 „Sfințește-mi orice întâi născut care deschide pântecele dintre fiii lui Israél, atât dintre oameni, cât și dintre animale: acesta este al meu”.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Pune-Mi deoparte ca sfânt pe orice întâi născut, pe orice întâi născut dintre copiii lui Israel, atât dintre oameni, cât și dintre dobitoace: este al Meu.”

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Sfințește‐mi pe orice întâi‐născut, orice deschide pântecele între copiii lui Israel din om și din dobitoc: este al meu.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Exodul 13:2
19 Iomraidhean Croise  

Am hotărât ca fiecare, Cu cel dintâi născut ce-l are, Să vină-n Casa Domnului, Ca să-l dea preoților Lui. În astă lege, prinși erau Și-ntâi născuții ce-i aveau Vitele noastre, vacile Și-asemenea și oile.


Am hotărât ca fiecare, Din cea dintâi roadă pe care O va lua din plămădeală, Din daruri cari – fără-ndoială – Sunt jertfe date de mâncare, Din rodul pomilor pe care Livada lui o să îl dea, Din untdelemn de-asemenea Și-apoi din mustul viei lui Să îi dea Casei Domnului, O parte, pusă ca să fie De-ai Lui preoți, în visterie. Am hotărât ca fiecare, De pe pământul ce îl are, Parte să dea – fără-ndoială – Pentru Leviți, drept zeciuială. Aceste părți trebuiau date, De pe ogoarele aflate În preajma cetățuilor Ce sunt ale Leviților.


Domnul, pe Moise, l-a chemat Și-apoi astfel, a cuvântat:


„Iată ce-ți voi mai spune Eu: Să nu-L hulești pe Dumnezeu, Și să nu-l blestemi pe cel care Este-n al tău popor, mai mare.


S-aduci, în casa Domnului, Pârga din roada câmpului. Iedul care a fost tăiat, Nu-l fierbe-n laptele luat, ‘Nainte, de la mama lui – Deci de la mama iedului.”


Atunci, lui Faraon, să-i spui: „Ascultă vorba Domnului: „Israel este fiul Meu, Întâi născut. De-aceea, Eu,


„N-a fost destul câte-ai făcut, Căci pruncii ce Mi i-ai născut, Jertfă i-ai dat, chipurilor Spre a sluji drept hrană, lor? N-a fost destul cât ai curvit,


Încât apoi a trebuit Să-Mi junghii floarea fiilor, Să-i treci prin foc, în cinstea lor?


„Nimeni, nicicând, nu va putea, Pe cel dintâi născut, să-l dea – Pe care-l are vita lui – Spre închinare Domnului; Căci toți întâi născuții sânt, De drept, ai Domnului Cel Sfânt – Fie că-s boi, fie că-s miei, Numai ai Domnului sunt ei.


De-asemeni, orice-ntâi născut – Din orice trup ar fi făcut – Deci de e om sau dobitoc, Adus lui Dumnezeu, pe loc Al tău va fi. Dar tu să lași Dreptul ca orice copilași Al omului – cari ți s-a dat – Să poată fi răscumpărat. Și dobitoace necurate Au drept de-a fi răscumpărate. Primul născut al omului, Precum și-al dobitocului Acela care-i necurat, Poate a fi răscumpărat.


„Iată, cu cale am găsit Ca să Îmi iau neamul Levit, Din mijlocul lui Israel; Înlocuiesc, în acest fel, Pe-ntâi născuții din popor, Cu ramura Leviților. Deci a lui Levi seminție A Mea va trebui să fie.


Căci orșicare-ntâi născut Este al Meu. Cum ați văzut Când în Egipt ați locuit, În ziua-n care i-am lovit Pe-ntâi născuții țării, Eu – Mie – Mi-am închinat, mereu, Pe cei dintâi născuți, pe care Poporul Israel îi are – Fie din neamul omenesc, Fie din cel dobitocesc. Primii născuți, ai Mei sunt! Eu Sunt – și voi fi – Domnul, mereu.”


Așa cum Legea le cerea: „Oricare-ntâi născut – băiat – Domnului fi-va închinat.”


„Pe orice-ntâi născut – mereu – Să îl închini, lui Dumnezeu, Dacă-i de parte bărbătească Și în cireadă-o să se nască, Sau poate-n turma ta de oi. Pe cel dintâi născut, apoi – Al vacii tale – să nu-l pui La muncă. Lâna mielului Întâi născut, vei fi oprit Ca să o tunzi. Deci, folosit,


Și de Biserica celor Care au fost întâi născuți Și cari, în ceruri, sunt trecuți, Înscriși fiind, de Dumnezeu – Acela care e mereu, Singur și drept Judecător – De duhurile tuturor Celor ce sunt neprihăniți Fiind făcuți desăvârșiți,


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan