Exodul 10:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Văzându-l, toți slujbașii lui I-au zis lui Faraon apoi: „Dar cât timp, oare, pentru noi, Omul acesta se vădește, O pacoste? Îngăduiește, Mai bine-acum, poporului Să plece și Domnului lui Să Îi slujească, precum cere. Tu nu vezi că Egiptul piere?”

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁷ Slujitorii lui Faraon i-au zis acestuia: „Până când va fi omul acesta o capcană pentru noi? Lasă-i pe oamenii aceștia să plece ca să slujească Domnului, Dumnezeul lor. Încă nu înțelegi că Egiptul este ruinat?“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Slujitorii faraonului i-au zis acestuia: „Până când va fi acest om o capcană pentru noi? Lasă poporul (lui) să plece și să se închine (Dumne)zeului lor numit Iahve! Nici acum nu realizezi că se distruge Egiptul?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Slujitorii lui Faraón i-au zis: „Până când are să fie acesta o cursă pentru noi? Lasă oamenii aceștia [să plece] și să-i slujească Domnului Dumnezeului lor! Încă nu recunoști că Egiptul este ruinat?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Slujitorii lui Faraon i-au zis: „Până când are să fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă pe oamenii aceștia să plece și să slujească Domnului Dumnezeului lor. Tot nu vezi că piere Egiptul?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și robii lui Faraon i‐au zis: Până când ne va fi acesta o cursă? Lasă pe oameni să meargă și să slujească Domnului Dumnezeului lor. Tot nu știi că Egiptul este pierdut?

Exodul 10:7 Iomraidhean Croise

Psalmi 107:34

Din țara roditoare, iată, El face o țară sărată, Pentru că rele săvârșesc Aceia cari o locuiesc.

Exodul 12:33

Toți Egiptenii îl zoreau, Pe Israel, căci își doreau Să părăsească a lor țară, Să iasă cât mai iute-afară, Zicând: „De nu plecați, apoi, O să pierim, curând, și noi.”

Exodul 23:33

În țara ta, nu vor ședea, Ca nu cumva-mpotriva Mea Ei să te facă să greșești – Adică să păcătuiești. Căci de slujești alți dumnezei, Ai fi la fel precum sunt ei. Dacă la tine îi vei ține, Vor fi o cursă, pentru tine.”

Exodul 7:5

Când mâna am să Mi-o întind, Peste Egipt, și am să-l prind, Pe al lui Israel popor Ca să îl scot din țara lor, Toți Egiptenii au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

Exodul 8:19

Când au văzut că ei nu pot Păduchi a scoate, au venit La Faraon și i-au vorbit: „Noi, vrăjitorii, nu putem Scoate păduchi. Acum vedem Că ăsta e un lucru greu. E degetul lui Dumnezeu Aici, acuma, negreșit.” Dar inima și-a împietrit, Din nou, măritul Faraon. N-a vrut, de Moise și Aron, S-asculte. Prin purtarea lui, A-mplinit spusa Domnului.

Proverbe 29:6

Cursă-i păcatul celui rău; Cel bun, însă, prin Domnul său, Mereu va fi biruitor.

Qohelet 7:26

Câte să știu m-am străduit, Că mai amară-i – am găsit – Chiar de cum moartea se vădește, Femeia care-adăpostește, În inimă, curse și lațuri Și ale cărei mâini sunt lanțuri. Omul, plăcut lui Dumnezeu, Poate scăpa de ea, mereu; Dar păcătosul este prins De lațul care ea l-a-ntins.

Isaia 14:20

Tu, în mormânt, nu ești unit Cu ei, căci tu ți-ai nimicit Țara. Ai fost ne-ndurător Și-ai prăpădit al tău popor. N-o să se mai vorbească – iată – De neamul celor răi, vreodată.

Isaia 51:9

Te scoală braț al Domnului! Te-mbracă cu puterea Lui! Trezește-Te și Te arată, Precum erai Tu altădată, În vremurile vechi. Dar oare, Nu ai fost Tu, Acela care, Peste Egipt ai tăbărât Și-ndată l-ai și doborât? Sau nu Tu, oare, ai ajuns Balaurul și l-ai străpuns?

Ieremia 48:4

Moabu-i șters de peste fire, Căci e zdrobit. Chiar și cei care Sunt mici în el, nu au scăpare.

Ieremia 51:8

Dar cade Babilonul – iată – Și zdrobit este, dintr-odată! Plângeți-l dar, popoarelor Și-aduceți leac alinător, Căci poate că își va usca Rana și se va vindeca!”

Țefania 1:18

Aurul ce îl vor avea Și-argintul lor, de-asemenea, Nu vor putea să-i izbăvească, Atunci când are să sosească, În lume, ziua Domnului. De focul geloziei Lui, Întreaga țară mistuită Are a fi și nimicită, Cu toți cei care se vădesc Că pe al ei cuprins trăiesc.

1 Corinteni 7:35

Aceste lucruri – după mine – Le-am spus doar, spre al vostru bine, Pentru că nu vreau, nicidecum, Ca să vă prind, în laț, acum. V-am spus, să știți că, e frumos, Să Îi slujiți, neîndoios – Fără de piedici – Domnului, Pentru a fi, pe placul Lui.

Iosua 23:13

Că Domnul n-o să mai voiască, Din țară, să îi izgonească. Cursă și laț, ele-au să fie, Pentru a voastră seminție, Un bici – în coaste, pentru voi – Și spini în ochii voștri-apoi. Atunci, încredințați să fiți Că voi aveți ca să pieriți Din astă țară minunată Care v-a fost, de Domnul, dată.

1 Samuel 18:21

Și-apoi în sine-a cugetat: „Am să-i dau fata, de soție, Căci ea, o cursă, vreau să-i fie, Și-apoi la Filisteni – drept pradă – David urmează ca să cadă.” Saul, lui David, i-a vorbit A doua oară: „Negreșit, Astăzi, la mine ai să vii, Căci ginere voiesc să-mi fii!”

1 Samuel 5:11

În urmă, spre mai marii lor – Spre domnii Filistenilor – Solie-n grabă, au trimis, Prin care, în ăst fel, au zis: „Chivotul Domnului, pe care Poporul Israel îl are, Luați-l iute, de la noi, Ca să-l trimiteți înapoi, La neamul Său, la Israel. De moarte, vom scăpa astfel, Și noi, și oamenii pe care Neamul de Filisteni îi are.” Cetatea fost-a îngrozită, Fiind, de moarte, urmărită, Căci mâna Domnului ședea Apăsătoare, peste ea.