Estera 6:3 - Biblia în versuri 20143 Când a găsit acest înscris, Celor din jurul său, le-a zis Ahașveroș și-a întrebat: „Ce cinste oare, i s-a dat Lui Mardoheu, căci am văzut, Ce lucru mare, a făcut?” „Nici un favor, n-a dobândit, Și nici o cinste n-a primit” – Răspunseră slujbașii lui. Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească3 Împăratul a întrebat: ‒ Ce onoare și ce răsplată i s-au dat lui Mardoheu pentru aceasta? Tinerii slujitori ai împăratului au răspuns: ‒ Nu i s-a dat nimic. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 20183 Regele a întrebat: „Ce onoare și ce recompensă i s-au dat lui Mardoheu pentru această faptă?” Cei care îl slujeau, i-au răspuns regelui: „Nu i s-a dat nimic.” Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 20203 Regele a zis: „Ce cinste și mărire i s-au făcut lui Mardohéu pentru aceasta?”. Atunci, tinerii regelui care îl slujeau au zis: „Nu s-a făcut nimic pentru el”. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu3 Împăratul a zis: „Ce cinste și mărire i s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?” „Nu i s-a făcut nimic”, au răspuns cei ce slujeau împăratului. Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 19313 Și împăratul a zis: Ce cinste și vrednicie s‐a făcut lui Mardoheu pentru aceasta? Și tinerii care slujeau împăratului au zis: Nimic nu i s‐a făcut. Faic an caibideil |
Înscris acolo, s-a găsit Și ce făcuse Mardoheu Pentru-mpărat. Acel Iudeu Aflase ce au pus la cale Doi fameni ai măriei-sale. Bigtan și Tereș s-au numit Cei doi, iar ei au plănuit, Atuncea când s-au supărat, Să-ntindă mâna spre-mpărat. Dar Mardoheu, prinzând de veste Despre intențiile-aceste, Grabnic s-a dus de l-a-nștiințat Și de la moarte l-a scăpat.
Dar știu că tu te dovedești În stare ca să tâlcuiești Toate-ntrebările acela Ce se arată a fi grele. Acum, scrisul să mi-l citești Și-n urmă să mi-l tălmăcești. De vei putea, vei fi-mbrăcat În purpură și-ți va fi dat Un lănțișor, nemaivăzut, Care din aur e făcut, Ca să îl porți la gât. Să știi Că tu, al treilea, ai să fii Pus, în a mea împărăție. Iată ce cinste îți dau ție.”
În gura mare, a strigat, În urmă, marele-mpărat, Să vină ai săi vrăjitori, Cu cei care sunt cititori În stele, precum și cu cei Ce se vădeau a fi Haldei. Când toți în față-i au venit, În acest fel el le-a vorbit: „Cel care poate să citească Scrisul și să mi-l tălmăcească, Are să fie îmbrăcat În purpură și-i va fi dat Un lănțișor de aur care, La gât, ca să îl poarte, are. La cârmă, în împărăție, Al treilea el are să fie.”