Estera 4:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Estera fost-a înștiințată De slujnici și famenii ei, Despre ce-a fost, pentru Evrei, Chiar de-mpăratul, pregătit. Împărăteasa s-a-ngrozit Aflând acestea. A luat Un rând de haine și l-a dat La slujitori, ca ei să-l dea Lui Mardoheu și să îi ia Sacul acela, de pe el; Dar unchiul ei n-a vrut defel.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁴ Când servitoarele și eunucii Esterei au venit la ea și au înștiințat-o, împărăteasa s-a tulburat foarte tare. Ea i-a trimis haine lui Mardoheu ca să se îmbrace și să-și dea astfel jos sacul de pe el, dar acesta nu a acceptat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Când slujitoarele și eunucii au venit la Estera și au anunțat-o despre ce se întâmpla, regina a devenit foarte agitată. Ea i-a trimis haine lui Mardoheu ca să se îmbrace; și astfel, să își dezbrace sacul cu care era îmbrăcat. Dar Mardoheu nu a acceptat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Slujitoarele și eunucii Estérei au venit și i-au adus la cunoștință, iar regina s-a întristat foarte mult. A trimis haine ca să-l îmbrace pe Mardohéu și să ia sacul de pe el, dar el nu a acceptat.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Slujnicele Esterei și famenii ei au venit și i-au spus lucrul acesta. Și împărăteasa a rămas îngrozită. A trimis haine lui Mardoheu ca să-l îmbrace și să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Și tinerele Esterei și famenii ei au venit și i‐au spus. Și împărăteasa s‐a mâhnit foarte mult și a trimis haine să îmbrace pe Mardoheu și să ia sacul de pe el, dar el n‐a primit.

Estera 4:4 Iomraidhean Croise

Geneza 37:35

Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor

2 Regi 9:32

Iehu, privind în sus, a zis: „Spuneți-mi dar acuma, cine – Din cei de sus – e pentru mine?” Cu Izabela se aflau Mulți dregători ce-o însoțeau. Curioși, atuncea, dintre ei, Se-apropiară doi sau trei Și pe fereastră au privit;

Estera 1:12

Dar Vasti, însă, nu voia Să se arate-n fața lor. Deci când ceata famenilor Îi spuse ce i-a poruncit Chiar împăratul, n-a venit Și vorba nu i-a ascultat. Ahașveroș s-a supărat, Aprins de o mânie mare.

Estera 4:3

Oriunde-n țară ajungea Porunca dată, aducea Amară jale-ntre Iudei. Cuprinși de-o mare groază, ei Au început ca să postească Să plângă, să se învelească În sac și în cenușă-ndată.

Estera 4:5

Împărăteasa mai avea Un famen care se numea Hatac. Îndată, l-a chemat Și l-a trimis ca, întrebat, Să fie Mardoheu, ce are, Ce însemnează-a lui purtare.

Psalmi 77:2

Când în necaz mă aflu eu, Iute mă-ndrept spre Domnul meu. Întinse, mâinile mi-au stat, Întreaga noapte, ne-ncetat. Sufletul meu, plin de durere, Nu mai vrea nici o mângâiere.

Isaia 56:3

Străinii cari au să voiască, De Domnul să se alipească, Să nu zică: „Domnul, pe noi, Are-a ne despărți apoi, De-al său popor!”. De-asemenea, Nici famenul nu va avea Voie să zică: „M-am uitat Și văd că sunt un pom uscat!”,

Ieremia 31:15

În acest fel, Domnu-a vorbit: „Un țipăt greu s-a auzit Din Rama. Plânsul este mare, Iar lacrimile sunt amare. Rahela, pruncii, și-i jelește Și mângâiere nu voiește, Căci pruncii ei dragi nu mai sânt!”

Fapte 8:27

Filip, pe dată, s-a sculat – Cum i s-a spus – și a plecat. Pe drum, un famen, a găsit – Un Etiopian – venit De la Ierusalim, căci el Fusese în orașu-acel, Să se închine, precum cere Al său crez. El avea putere, La-mpărăteasa ce domnea, Atunci, în Etiopia, Care, Candace, s-a numit.

1 Samuel 8:15

În urmă – fără îndoială – O să vă ieie zeciuială Și o va da familiei lui Și slugilor palatului.