8 De-aceea când s-au auzit Poruncile ce s-au primit De la-mpărat, fiind luate Mai multe fete și-adunate La Susa, fost-a printre-acele, Adusă și Estera. Ele, În casa împăratului, Vegheate de famenul lui – Deci de Hagai – au fost lăsate.
8 Când s-a auzit de porunca împăratului și de decretul său, au fost strânse un mare număr de fete în citadela Susei, sub supravegherea lui Hegai. Estera a fost luată și ea la palatul împăratului și încredințată lui Hegai, cel care supraveghea femeile.
8 Porunca regelui cuprinsă în decretul lui cu privire la aducerea mai multor fete în fortăreața Susei – sub supravegherea lui Hegai – a făcut ca și Estera să fie luată la palatul lui și să fie dată în grija lui Hegai, responsabilul femeilor.
8 Când s-a auzit cuvântul regelui și decretul lui, au fost adunate multe tinere la fortăreața Súsa [sub grija] lui Hegái. A fost luată și Estéra la casa regelui, [sub grija] lui Hegái, păzitorul femeilor.
8 Când s-a auzit porunca împăratului și hotărârea lui, a fost strâns un mare număr de fete în capitala Susa, sub privegherea lui Hegai. Odată cu ele a fost luată și Estera și adusă în casa împăratului, sub privegherea lui Hegai, păzitorul femeilor.
8 Și a fost așa: când s‐a auzit cuvântul împăratului și hotărârea lui și când se adunaseră în capitala Susa multe fecioare sub paza lui Hegai, a fost adusă și Estera în casa împăratului sub paza lui Hegai, păzitorul femeilor.
La împlinirea timpului, Estera fu și ea luată – Abihail îi era tată, Iar unchi, Iudeul ce-o-nfiase Pe când, de suflet, o luase, Cari Mardoheu a fost numit. Nimic, Estera n-a voit Să ia, în plus. Ea a luat Numai atât cât i-a fost dat De famenul Hagai. Astfel, Căpătă trecere la el – Precum și-n fața tuturor – Prin felul ei cuceritor.
Trebuie pus, ne-ntârziat, În marea noastră-mpărăție, Mulți dregători care să fie Însărcinați ca să se ducă, Fete fecioare, să aducă, În capitala Susa. Ei, În casele pentru femei, Să le adune. Așezate Acolo, fi-vor privegheate De famenu-mpăratului – Hagai – ce-i păzitorul lui, Peste femei. El va avea Grijă ca tuturor să dea, Tot ce va fi de trebuit, Să aibă pentru-al lor gătit.
În viziunea ce-o aveam, Mi se părea că mă aflam În Susa, chiar în capitală. Fusesem dar – fără-ndoială – În al Elamului ținut. Lângă un râu, eu am șezut, Care, Ulai, era chemat.