Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Daniel 2:5 - Biblia în versuri 2014

5 Atuncea, împăratul lor, Astfel le-a zis Haldeilor: „Să știți că mi-a scăpat din minte, Când v-am vorbit mai înainte, Un lucru important. Voiesc – Acum – să vi-l împărtășesc. Iată-l: dacă nu o să fiți În stare, visul, să mi-l știți Și dacă nu veți putea voi Ca să mi-l tâlcuiți apoi, Vă voi preface în bucăți Și-am să dărâm, de prin cetăți, Casele voastre, ca să fie Doar un morman de murdărie.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

5 Împăratul le-a zis caldeenilor: ‒ Iată hotărârea fermă pe care am luat-o: dacă nu-mi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi făcuți bucăți, iar casele voastre vor fi transformate în mormane de gunoi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Regele le-a zis astrologilor: „Aceasta este decizia fermă pe care am luat-o: dacă nu îmi veți spune atât visul cât și interpretarea lui, veți fi făcuți bucăți; iar casele voastre vor fi transformate în grămezi de gunoi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Regele le-a răspuns și le-a zis caldéilor: „Decizia mea este hotărâtă: dacă nu îmi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi tăiați în bucăți și casele voastre vor fi făcute o grămadă de [ruine].

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis haldeenilor: „Mi-a scăpat din minte lucrul acela. Dacă nu-mi veți face cunoscute visul și tâlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți și casele voastre vor fi prefăcute într-un morman de murdării.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Împăratul a răspuns și a zis haldeilor: Lucrul a ieșit din mine, dacă nu‐mi veți face cunoscut visul și tălmăcirea lui veți fi făcuți bucăți și casele voastre vor fi făcute grămadă de gunoi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Daniel 2:5
10 Iomraidhean Croise  

Stâlpul lui Baal a fost sfărmat, Iar templul i l-au dărâmat, Încât el a ajuns apoi, A fi hazna pentru gunoi. Grămada de moloz făcută, Și azi mai poate fi văzută.


Iată acum, ce poruncesc, Pentru cei care îndrăznesc Să-ncalece-al meu cuvânt: De-ndată, Din casa lor va fi luată O grindă, ca să-i spânzurați Pe cei cari fi-vor vinovați. Într-o grămadă de gunoi, Casa le-o veți preface-apoi.


Seamă luați voi cari, mereu, Uitați de Domnul Dumnezeu, Ca nu cumva să vă sfâșii Și să vă șterg dintre cei vii, Căci n-o să fie nimenea, De-a vă scăpa din mâna Mea.


Ca apa ce s-a scurs, să fie: Să-i risipești pentru vecie! Săgețile, de ei zvârlite, Să fie doar săgeți tocite!


Când împăratu-a auzit Cuvintele ce le-au rostit, De-ndată el s-a mâniat Iar slugilor, porunci, le-a dat, Să-i piardă pe-nțelepții lui Din țara Babilonului.


Iată acum, ce porunci vreau, Pentru al meu popor, să dau: Toți oamenii care-au să fie În a mea-ntinsă-mpărăție – Indiferent de limba lor, De al lor neam sau de popor – Dacă vor cuteza, cumva, De rău de a grăi ceva De Dumnezeul Cel pe care Șadrac, cu Abed-Nego-L are Și cu Meșac, voiesc să știe Că vor simți a mea mânie. Nu vor scăpa nepedepsiți Oameni-acei nesocotiți, Ci fiți cu toți încredințați Că în bucăți vor fi tăiați, Iar a lor casă, de îndată, Are să fie dărâmată, Căci nu-i alt Domn să izbutească, Asemeni Lui, să izbăvească.”


„Voiesc a-ți spune ceva iar, Anume, ție, Beltșațar, Căci tu ești căpetenia care Ceata de vrăjitori o are. În tine – precum am văzut – Este un duh ce e știut Că-l stăpânesc numai acei Cari se vădesc sfinți dumnezei. Nu-i nici o taină ce-ar putea Fi, pentru tine, mult prea grea. Iată dar, ce am eu de zis: Vedeniile-avute-n vis, Să mi le tâlcuiești de-ndat’.


Întreaga pradă, să o iei Și-n urmă, în mijlocul ei – Adică în piața care Se află-n acea așezare – Să o aduci și-n acel loc, Ai să o arzi pe toată-n foc. În fața Domnului – cu ea – Ai să mai arzi de-asemenea, Toată cetatea ceea, până Când un morman o să rămână, De dărmături și niciodată, Nu va mai fi ea, ridicată.


Iosua-n urmă a jurat Și-a zis atuncea: „Blestemat, În fața Domnului, să fie Cel care va-ndrăzni să vie Să se apuce să trudească Și Ierihonul să-l zidească. Cu prețul primului născut, Să-i pună piatra de-nceput. Cu viața celui mai mic fiu, Să-i pună poarta-ntr-un târziu!”


Dar Samuel a cuvântat: „Așa precum tu ai lăsat Multe femeii fără copii – Cu a ta sabie – să știi Că a sosit timpul când – iată – Și mama ta va fi lăsată Fără de fii!” El a luat O sabie și l-a tăiat Pe-Agag, în fața Domnului, Făcând bucăți, din trupul lui.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan