Daniel 1:19 - Biblia în versuri 201419 El le-a vorbit tuturor, dar În rândul lor nu s-a găsit Nimeni a fi asemuit Cu-Azaria ori Daniel, Hanania sau Mișael. Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească19 și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s-a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201819 Regele a vorbit cu ei. Dar între toți aceia, nu a mai fost remarcat niciunul care să fie așa cum erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. Astfel, doar ei au rămas în slujba regelui. Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202019 Regele a vorbit cu ei și nu s-a găsit [nimeni] asemenea lui Daniél, Ananía, Mișaél și Azaría. Și ei au stat înaintea regelui. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu19 Împăratul a stat de vorbă cu ei, dar, între toți tinerii aceia, nu s-a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. De aceea ei au fost primiți în slujba împăratului. Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 193119 Și împăratul a vorbit cu ei: și printre toți nu s‐a aflat niciunul asemenea lui Daniel, lui Hanania, lui Mișael și lui Azaria, și au stat înaintea împăratului. Faic an caibideil |
Domnul, apoi, a cuvântat: „Dacă te vei lipi de Mine, Are să-Ți meargă iarăși bine, Căci tu, din nou, loc vei avea, Atuncea, înaintea Mea. Dacă vei ști să despărțești Tot ceea ce de preț găsești, De cele despre care-ți zic Că nu pot prețui nimic, Numai atuncea vei vedea Cum că vei fi ca gura Mea. De-aceea, ei să facă bine Să se întoarcă iar, la tine. Nu tu, la oamenii acei Să te întorci, cumva, ci ei Caute-aproape a se ține Și să se-ntoarcă înspre tine!
Tineri-acei au trebuit, Frumoși să fie – negreșit – Fără cusur și învățați, Cu-nțelepciune înzestrați În orice ramură pe care Știința-acelei vremi o are; De-asemenea, s-a mai cerut, Pricepere să fi avut Și-o minte ageră, cu care Să se vădească-a fi în stare De a sluji la-mpărăție Și lângă împărat să fie. De la ăști tineri, se cerea Ca să învețe scrierea, Precum și limba cea pe care Neamul Haldeilor o are.
Iată acum, ce porunci vreau, Pentru al meu popor, să dau: Toți oamenii care-au să fie În a mea-ntinsă-mpărăție – Indiferent de limba lor, De al lor neam sau de popor – Dacă vor cuteza, cumva, De rău de a grăi ceva De Dumnezeul Cel pe care Șadrac, cu Abed-Nego-L are Și cu Meșac, voiesc să știe Că vor simți a mea mânie. Nu vor scăpa nepedepsiți Oameni-acei nesocotiți, Ci fiți cu toți încredințați Că în bucăți vor fi tăiați, Iar a lor casă, de îndată, Are să fie dărâmată, Căci nu-i alt Domn să izbutească, Asemeni Lui, să izbăvească.”