2 Cinque eranu capivane è cinque eranu astute.
2 Ma cinque d’ elle eranu tonte, e cinque astute:
«Eccu chì eu vi mandu cum'è pecure trà i lupi; siate dunque astuti cum'è i sarpi è nucenti cum'è e culombe.
«Quale hè u servu fidatu è astutu chì u patrone hà messu sopr'à l'altri servi per purtà li da manghjà quand'ella hè l'ora?
E cinque capivane avianu pigliatu e lumere ma ogliu ùn n'avianu.
L'astute invece avianu pigliatu e lumere cù i so vasetti di l'ogliu.
L'astute li rispondenu è dicenu: “Innò perchè chì ùn basteria nè à voi nè à noi: andate piuttostu à cumprà lu ind'è i marcanti.”