25 È dissi à i discepuli: «induva hè a vostra fedi?» Impauriti, si maravigliavanu è dicianu trà elli: «quali sarà po quistu, da cumandà cusì à i venti è à l'acqua, è chì elli l'ubbidischinu?»
Ellu li disse: «Hè per via di a vostra poca fede; da veru, a vi dicu, chì s'è vo avete a fede, puru quant'è un granellucciu di mustarda, dicerete à sta muntagna: “vai da quì à custì, è anderà”; è ùn ci serà nunda ch'è vo ùn possite fà.
Sì Diu veste cusì l'erba di a campagna chì oghje ci hè, è dumane hà da esse lampata in lu fornu, vulete ch'ellu ùn fia altru è tantu per voi, o ghjente di poca fede?
S'avvicinedinu, u svighjedinu è li dissinu: «o Signori, o Signori, semu persi.» È ellu si svighjedi è litichedi u ventu è i cavalloni; quelli si appacedinu è fù a bunaccia.