39 È videndu què u Faruseu chì l'avia invitatu pinsò da sè à sè: «quistu s'ellu hè prufeta, l'avaria da sapè chì razza di donna ch'ella hè quilla chì u tocca, è ch'ella hè una piccatrici.»
È u intindenti dissi da sè à sè: “cumu avaraghju da fà, chì u me patroni mi caccia u guvernu? Da zappà ùn aghju forza, è à dumandà a carità mi ni vargugnariu.
Fate frutti chì sianu quelli di u pintimentu, è ùn cuminciate à dì in voi stessi: “cum'è babbu avemu à Abraamu.” Chì a vi dicu, ancu da isse petre, Diu pò fà nasce figlioli pà Abraamu!
stava daretu à Ghjesù, à cantu à i so pedi, piignia è i so lacrimi chì cascavanu incruscedinu i pedi di Ghjesù; ella pigliò è l'asciuvedi cù i capelli, i basgedi è ci missi u prufumu.