È da parechji, iscianu ancu i dimonii chì briunavanu è dicianu: «tù sè u figliolu di Diu.» Ma ellu i litticava è ùn li lasciava parlà, chì a sapianu ch'ellu era u Cristu.
S'avvicinedinu, u svighjedinu è li dissinu: «o Signori, o Signori, semu persi.» È ellu si svighjedi è litichedi u ventu è i cavalloni; quelli si appacedinu è fù a bunaccia.