41 È po s'alluntanò di a distanza d'una pitrata, è, inghjinuchjatusi, messe à pricà
Si ne và à pena più in dà, si lampa di faccia in terra è dice: «O bà, s'ella si pò, fà ch'ellu mi sia alluntanatu stu calice amaru.
Poi, alluntanendusi appena, si lampava in pianu, precendu chì, s'ella era pussibule, ch'ella s'alluntanessi st'ora da ellu.
U Faruseu, arrittu, pricava cusì in ellu stessu: “o Diu, ti ringraziu d'ùn esse, eiu, cum'è l'altri omi, latri, inghjusti, adulteri, o puru cum'è stu paccittore;
È u publicanu si tinia luntanu, ùn vulia mancu alzà l'ochji ver di u celu, ma si minava in pettu, dicendu: “o Diu, succorri mi, à mè u piccatore.”