È tù dinò, o Cafarnau! Soca vulii cullà sin'à in celu? In infernu, ai da falà! Chì s'elli eranu stalvati in Sodom, i miraculi chì sò stalvati ind'è tè, a cità ci saria ancu oghje!
È sì u to ochju ti porta à fà male, caccia ti lu, è frumbulalu luntanu: hè megliu per tè d'entre in a vita vera cù un ochju solu chè d'esse lampatu in u focu di l'infernu cù dui ochji!»
Ma eu vi dicu: ognunu à chì si mette in stizza voltu u fratellu hè da esse ghjudicatu; à chì dice à u fratellu: “o rubbaccia!” hè da esse ghjudicatu da u Sinedriu; à chì li dice: “o scemu!” Hè da lampà in u focu eternu.
U to ochju drittu s'ellu ti scandalizeghja caccia lu è frumbula lu luntanu, chì ti cunvene à perde un membru solu, è a to persona sana ch'ella ùn sia lampata in u focu eternu.
È u chjamedi: “o Abrà, o bà, abbii pietà di mè è manda à Lazaru, ch'ellu ciotti a punta di u ditu in l'acqua è ch'ellu mi rinfreschi a lingua, chì soffru troppu in issa fiamma.”