21 è avaria bramatu, ellu, di magnà si ciò chì cascava da a tola di u riccu; ma ancu i ghjacari vinianu à liccà li i piaghi.
Quella dice: «Iè, O Signore, ma puru i cani manghjanu i brisgiuli chì cascanu da u tavulinu di i patroni.»
È ella rispose è disse: «Hè vera, o Signore, ma i canioli sott'à u tavulinu manghjanu e brumule di i zitelli.»
Ma un puvarellu chjamatu Lazaru era chjinatu davanti à u purtoni di u riccu, cupartu à piaghi;
È si ni morsi u puvarellu è fù purtatu da l'agnuli à cantu à Abraamu; è morsi ancu u riccu è fù intarratu.
È sazii ch'eddi funu, Ghjesù dissi à i discipuli: «accudditi i pani chì avanzani, ch'eddu ùn si ni perdi.»