Iov 12 - Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru CornilescuRăspunsul lui Iov 1 Iov a luat cuvântul și a zis: 2 „S-ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sunteți voi și că odată cu voi va muri și înțelepciunea! 3 Am și eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decât voi. Și cine nu știe lucrurile pe care le spuneți voi? 4 Eu sunt de batjocura prietenilor mei când cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5 ‘Dispreț în nenorocire!’ – iată zicerea celor fericiți: dă brânci cui alunecă cu piciorul! 6 Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7 Întreabă dobitoacele, și te vor învăța; păsările cerului, și îți vor spune; 8 vorbește pământului, și te va învăța; și peștii mării îți vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ține în mână sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui trup omenesc. 11 Nu deosebește urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mâncărurile? 12 La bătrâni se găsește înțelepciunea și într-o viață lungă e priceperea. 13 La Dumnezeu este înțelepciunea și puterea; sfatul și priceperea ale Lui sunt. 14 Ce dărâmă El nu va fi zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa. 15 El oprește apele, și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pământul. 16 El are puterea și înțelepciunea; El stăpânește pe cel ce se rătăcește sau rătăcește pe alții. 17 El ia robi pe sfetnici și tulbură mintea judecătorilor. 18 El dezleagă legătura împăraților și le pune o frânghie în jurul coapselor. 19 El ia robi pe preoți; El răstoarnă pe cei puternici. 20 El taie vorba celor meșteri la vorbă; El ia mintea celor bătrâni. 21 El varsă disprețul asupra celor mari; El dezleagă brâul celor tari. 22 El descoperă ce este ascuns în întuneric; El aduce la lumină umbra morții. 23 El face pe neamuri să crească și El le nimicește; El le întinde până departe și El le aduce înapoi în hotarele lor. 24 El ia mintea căpeteniilor poporului; El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25 unde bâjbâie prin întuneric și nu văd deslușit; El îi face să se clatine ca niște oameni beți. |