Luca 4 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

Ispitirea lui Isus

¹ Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordán și a fost dus de Duh în pustiu

² timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Nu a mâncat nimic în zilele acelea și, când ele s-au sfârșit, i-a fost foame.

³ Atunci diavolul i-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să devină pâine”.

⁴ Însă Isus i-a răspuns: „Este scris: «Nu numai cu pâine va trăi omul»”.

⁵ Ducându-l mai sus, i-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii

⁶ și diavolul i-a spus: „Îți voi da toată autoritatea și gloria lor, pentru că mie mi-a fost dată și o dau cui vreau.

⁷ Deci, dacă tu mă vei adora, a ta va fi toată”.

⁸ Răspunzând, Isus i-a spus: „Este scris: «Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora și numai lui îi vei sluji»”.

⁹ L-a dus apoi în Ierusalím și l-a așezat pe coama templului și i-a spus: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici,

¹⁰ căci este scris: «Le va porunci îngerilor săi în privința ta ca să te păzească

¹¹ și: Te vor duce pe mâini ca nu cumva să-ți lovești piciorul de vreo piatră»”.

¹² Însă Isus, răspunzându-i, i-a zis: „S-a spus: «Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău!»”.

¹³ Și după ce a terminat toată ispitirea, diavolul s-a îndepărtat de la el pentru un anumit timp.

III. ACTIVITATEA LUI ISUS ÎN GALILÉEA Isus, la Nazarét

¹⁴ Isus s-a întors în Galiléea cu puterea Duhului și faima lui s-a răspândit în toate împrejurimile.

¹⁵ Iar el învăța în sinagogile lor și era glorificat de toți.

¹⁶ A venit la Nazarét, unde fusese crescut, și a intrat în sinagogă după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, și s-a ridicat ca să citească.

¹⁷ I s-a dat Cartea profetului Isaía și deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:

¹⁸ „Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns, să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea și celor orbi, recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriți;

¹⁹ să vestesc un an de bunăvoință al Domnului”.

²⁰ Apoi, închizând cartea și dând-o înapoi slujitorului, s-a așezat. Ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți spre el.

²¹ A început apoi să le vorbească: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați [ascultat-o] cu urechile voastre!”.

²² Toți dădeau mărturie în favoarea lui și se mirau de cuvintele de har care ieșeau din gura lui și spuneau: „Nu este acesta fiul lui Iosíf?”.

²³ Dar el le-a spus: „Fără îndoială îmi veți zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafárnaum, fă și aici, în patria ta!».

²⁴ Adevăr vă spun că niciun profet nu este acceptat în patria sa;

²⁵ și adevărat vă spun că multe văduve erau în Israél în zilele lui Ilíe, când cerul a fost închis timp de trei ani și șase luni, încât s-a făcut mare foamete în toată țara,

²⁶ dar Ilíe nu a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarépta Sidónului.

²⁷ Și mulți leproși erau în Israél pe timpul profetului Elizéu, dar nimeni dintre ei n-a fost curățat, decât doar Naamán siriánul”.

²⁸ Auzind acestea, toți cei din sinagogă s-au umplut de mânie.

²⁹ Ridicându-se, l-au scos din cetate și l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo.

³⁰ Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat.

Isus alungă un duh necurat

³¹ Apoi a coborât la Cafárnaum – o cetate din Galiléea – și îi învăța [în zilele de] sâmbătă,

³² iar ei erau uimiți de învățătura lui, deoarece cuvântul lui era [spus] cu autoritate.

³³ Era în sinagogă un om care avea duh de diavol necurat și striga cu glas puternic:

³⁴ „Ei! Ce ai cu noi, Isuse din Nazarét? Ai venit să ne distrugi? Știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu”.

³⁵ Însă Isus i-a poruncit cu asprime, spunându-i: „Taci și ieși din el!”. Atunci diavolul l-a trântit în mijloc și a ieșit din el fără ca să-i facă vreun rău.

³⁶ I-a cuprins teama pe toți și spuneau unii către alții: „Ce fel de cuvânt este acesta? El le poruncește duhurilor necurate cu autoritate și putere și ele ies!”.

³⁷ Și vestea despre el s-a răspândit în toată împrejurimea.

Vindecări la Cafárnaum

³⁸ Ieșind din sinagogă, [Isus] a intrat în casa lui Símon. Soacra lui Símon era cuprinsă de o febră mare și l-au rugat pentru ea.

³⁹ Aplecându-se asupra ei, a poruncit cu asprime febrei și aceasta a lăsat-o. Ridicându-se îndată, ea îi servea.

⁴⁰ La apusul soarelui, toți cei care aveau bolnavi de diferite boli îi aduceau la el, iar el, punându-și mâinile peste fiecare dintre ei, îi vindeca:

⁴¹ din mulți ieșeau diavoli care strigau și spuneau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”. Dar el, mustrându-i, nu le permitea să vorbească pentru că știau că el este Cristos.

Isus pleacă din Cafárnaum

⁴² După ce s-a făcut ziuă, ieșind, a mers într-un loc pustiu, însă mulțimile îl căutau și, ajungând până la el, voiau să-l oprească să plece de la ei.

⁴³ Dar el le-a spus: „Trebuie să vestesc împărăția lui Dumnezeu și celorlalte cetăți, pentru că de aceea am fost trimis”.

⁴⁴ Și predica prin sinagogile din Iudéea.