Iov 2 - Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

A doua provocare cerească

¹ Dar a fost o zi când au venit fiii lui Dumnezeu să stea înaintea Domnului. Și a venit și Satàna în mijlocul lor.

² Domnul i-a zis lui Satàna: „De unde vii?”. Satàna i-a răspuns Domnului și a zis: „Am străbătut pământul și m-am plimbat pe-acolo”.

³ I-a zis Domnul lui Satàna: „Ai băgat de seamă că nu este nimeni ca slujitorul meu Iob: integru și drept, se teme de Dumnezeu și se ferește de rău. El continuă să rămână tare în integritatea lui și tu m-ai întărâtat împotriva lui ca să-l ruinez degeaba.

⁴ Satàna i-a răspuns Domnului și a zis: „Piele pentru piele! Tot ce are omul dă pentru viața lui.

⁵ Dar întinde-ți mâna și atinge oasele lui și carnea lui! Oare nu te va «binecuvânta» în față?”.

⁶ Domnul i-a zis lui Satàna: „Iată, este în mâna ta! Numai cruță-i viața!”.

Boala lui Iob

⁷ Satàna a ieșit dinaintea Domnului și l-a lovit pe Iob cu o bubă rea din talpa piciorului până în creștetul [capului] său.

⁸ [Iob] a luat un ciob ca să se scarpine cu el și stătea pe cenușă.

⁹ Soția lui îi spunea: „Continui să rămâi tare în integritatea ta? «Binecuvântează-l» pe Dumnezeu și mori!”.

¹⁰ Dar [Iob] i-a zis: „Vorbești cum vorbește una dintre nebune. Dacă binele îl primim de la Dumnezeu, răul să nu-l primim?”. Și în toate acestea, Iob nu a păcătuit cu buzele sale.

Sosirea celor trei prieteni

¹¹ Și au auzit trei prieteni de-ai lui Iob de tot răul acesta care a venit asupra lui și a venit fiecare din locul său: Elifáz din Temán, Bildád din Șúah și Țofár din Naamáh, ca să-l compătimească și să-l mângâie.

¹² Și-au ridicat ochii de departe și nu l-au recunoscut; și-au ridicat glasul și au plâns; și-a sfâșiat fiecare mantaua și au aruncat praf deasupra capetelor spre ceruri.

¹³ Au șezut cu el pe pământ șapte zile și șapte nopți și nimeni nu i-a spus niciun cuvânt, căci vedeau că durerea lui era foarte mare.